Join the new world

Astazi aniversez 6 luni de erepublik. Nu mi-am propus neaparat o cariera jurnalistica. Imi doresc sa rememorez momentele de atunci si sa le compar cu situatia actuala. Am devenit ecetatean pe 6 ianuarie, ziua in care eRomania a reusit cel mai rasunator TO din istoria ei, stergand eRusia de pe harta.

Economia de atunci era in plina dezvoltare. Aveam acces la cele mai importante resurse din WSR si Podolia. Totusi, in lunile urmatoare inflatia ajunsese la o cota alarmanta, salariile erau nejustificat de mari, preturile crescusera si ele, insa RON-ul era o moneda puternica in raport cu gold-ul. In momentul de fata, desi puterea de cumparare s-a diminuat semnificativ, se observa o relativa stabilitate a preturilor.

Pe plan extern eRomania era un imperiu, avea cea mai puternica armata. Daca la inceput existau tentative timide ale eUngariei de recastigare a teritoriilor sale, “adevaratul” razboi s-a declansat impotriva eIndoneziei. Dupa pierderea si recastigarea WSR, a urmat misiunea Karnataka. Ne apropiam tot mai mult de indeplinirea ei, dar eRomania devenea tot mai vulnerabila. Baby-boom-ul maghiar incepea sa dea roade si militar, nu doar politic, erau multe tari Peace in jur care ne puteau bloca, in ciuda moristilor realizate cu aliatii. A urmat o perioda nefasta, culminant cu acea data fatidica 14.05.2009 in care am pierdut WSR si Podolia. Ulterior eRomania a ajuns la granitele originale, pentru ca apoi sa se infaptuiasca cea de-a doua unire cu eMoldova. eRomania a facut parte din fosta alianta Atlantis, acum este proaspata membra EDEN.

Din punct de vedere politic, la prima vedere situatia pare asemanatoare : smif castigase alegerile prezidentiale, Partidul Liberal detinea cele mai multe locuri din congres. S-ar putea sa ma insel fiindca o buna perioada de timp am fost 1-clicker (doar lucram in asteptarea medaliei de hardworker si a unor timpuri in care sa ma devin mai interesat), dar actuala guvernare consider ca este cea mai activa de pana acum, enumerand Ministerele Educatiei, Afacerilor Externe, Apararii, Muncii, Media precum si Monitorul Oficial. Am remarcat si existenta Ministerelor Comunicarii (asimilat practic de catre Ministerul Educatiei), Justitiei si a BNR Daily (ziarul BNR) inactive de o perioada indelungata pentru cititori, si a Ministerului Finantelor Publice care inca nu are activitate in mass-media. In apogeul teritorial eRomania ajunsese sa ocupe vreo 44 de regiuni, obtinandu-se accesul in congres cu cateva voturi in zonele nepopulate din indepartata China si ratandu-l cu “numai” cateva sute in regiunile aglomerate. Tot atunci erau la moda autobuzele electorale care incercau sa incline balanta pe ultima suta de metri.

Cand am inceput sa rasfoiesc presa, gaseam tot felul de articole de vanzare-cumparare care deranjau opinia publica. In prezent cantitatea acestora s-a diminuat, aparand in schimb numeroase spam-uri care nu au legatura cu erepublik. Consider ca cei care publica astfel de articole ar trebui corectati si indrumati, fara a fi blamati. Articole interesante se gasasesc in continuare (informatii de interes general, statistici utile, unele pamflete). Acestora ar fi bine sa li se dea subscribe si sa fie votate pentru a-i incuraja pe autorii lor sa publice in continuare.

Imi amintesc si de sistemul trivia in care incercam sa rapund corect la toate intrebarile cu cat mai multe supershort-uri, de faptul ca nu ma antrenam cu zilele pentru a-mi mentine wellness-ul ridicat (am regretat cand am inceput cariera militara) si de prima lupta la care am participat, survenita abia dupa 2 luni de eviata. In momentul de fata cei cu experienta se ocupa de soarta celor mici (tutoriale, articole educative, realizarea unui blog informativ) si pe aceasta cale doresc sa ii felicit. Poate pe viitor ar fi indicata introducerea mai multor sondaje de opinie si chestionare prin care sa se incerce deslusirea preocuparilor si dorintelor ecetatenilor.

Societatea de atunci era mult mai solidara, altfel nu cred ca ar fi fost posibil acel succes de proportii. In ultima perioada s-au tot intretinut diverse controverse intre eromanii ramasi in tara si cei plecati pe alte meleaguri. Ii inteleg si pe cei aflati in Matzanesia (si eu am fost o scurta perioada pe acolo), dar si pe cei de acasa. Disputele iscate ar trebui sa aiba caracter constructiv. Pana la urma, desi pare o exprimare demagogica si populista, cred ca forta unei natiuni nu consta neaparat in resurse, puncte de experienta, grade militare, teritorii detinute, ci mai ales in unitatea comunitatii.