22 iulie 2009 - Sedinta

Day 610, 10:14 • Published in Romania Romania • by Club 28

- Alo, sergent Capjunã, domn capitan, sunteti chemat la unitate de urgenta!

Dupa un raspuns afirmativ, inchid receptorul, ma duc la bucatarie, scot o sticla cu lapte si beau din ea pe nerasuflate. Ma ustura ochii.
" - Ce-or mai vrea astia? Sper sa fie important!" imi zic in gand in timp ce, imi caut uniforma cu privirea.
Bineinteles, nu-mi uit diplomatul, si ies din cladire. Doua strazi mai incolo vad un grup de persoane. Unul din ei, grabit, se apropie de mine: - Sefu, arme, case q1, q2, ? Eftin fratzicã!.... Prin zambetul din coltzul gurii l-am facut sa intzeleaga ca nu ma intereseaza momentan.
Ajung la unitate, imi salut colegii, imi pun diplomatul pe acelasi birou din lemn, uscat de timp, zgariat uitandu-ma la harta Romaniei prin sticla sparta intr-un colt care acoperea biroul. Nu apuc sa ma asez pe scaunul din spatele biroului, fiindca usa se deschide iar un soldat ma cheama in sala mare de la et. 4 ca este sedinta.
Vad ca lumea discuta, se apropiau de lifturi, dar majoritatea au luat-o pe scari. "- Ma duc cu liftul... ca-s prea obosit!" Reusesc sa vad un lift ce abia ajunsese la etajul in care eram eu, si spre bucuria mea, era gol. Ma urc in el. Trag aer in piept, apas pe butonul 4, si ma uit in sus sa vad cum licare fiecare led care indica fiecare etaj. Et.1 ....... Et. 2....... Et. 3-2-3-2-3-2-3. S-a blocat.

Dupa 2 ore:

- " CHIAR NU MA AUDE NIMENI????? " E cald, probabil am pierdut sedinta, nu am auzit ce a mai spus domnul presedinte, pentru ca eram chiar curios sa aflu noutatile, si tot ce se intampla in aceste momente, si parca-i auzeam vocea. Caldura prea mare m-a facut sa uit de tinuta impecabila cu care eram obisnuit, imi dau cascheta jos, imi deschei camasa, ma asez lipit cu spatele de interiorul liftului si astept. Nevrand, imi aduc aminte de zilele in care imi povestea bunicu-mio de West Siberian Region.. pff ce vremuri ba baiatu.., de colegii din fostul partid, de legatura stransa ce o aveau romanii de mult. Dar... stai ca suntem uniti si-acum... ne place noua sa ne criticam reciproc, dar suntem uniti, pacat ca nu mai auzim vocea groasa cu care eram obisnuiti. E liniste, imi este din ce in ce mai cald. S-au schimbat multe, dar fiecare ne avem rolul in eRomania, bine stabilit. Fiecare user este important, este foarte important, si cand ma gandesc ca de multe ori am incercat sa ajung departe, calcand peste "cadavrele" din propria tara. Nu e bine .... nu e bine .... BAAA MA AUDE CAREVA????? Sper macar sa se rezolve din probleme la discutia care este la etajul 4, fiindca nu mai am sanse sa ajung.
Ma ridic din nou in picioare, mor de cald, si simt cum liftul parca se desprinde de cablurile ce-l tineau in suspensie. O fractiune de secunda si mi s-a facut frig instant.
Cateva secunde mai tarziu, deschid ochii disperat, avand o frica in mine ca am murit, dar fiind si bucuros ca .....eram in pat, si suna telefonul. Pffuf, dormisem, si ce real a parut.
"- Alo, sergent Capjunã, domn capitan, sunteti chemat la unitate de urgenta!"
- Este sedinta?
- Da domn capitan, ati aflat deja?
- Oarecum.... vin acuma.

Intru in cladire nu inainte de a zambi unei persoane care incerca sa-mi vanda arme, case .. si nu mai stiu ce. Ma duc catre etajul 4, apropiindu-ma de lift. Ciudat..... era lipita cu scotch, o hartie pe care scria cu pixul "DEFECT". O iau pe scari, ajung la etajul 4, si sedinta incepuse.
Incerc sa fiu discret, ma asez intr-un coltz, si apuca sa ii aud pe cei de la Minister cum spun ca prioritatea numarul 1 este Saskatchewan .

In drum spre casa realizam ca ceea ce visasem s-a intamplat, mai putin un lucru. Presedintele nu s-a prezentat.... am auzit colegi ca n-ar mai fi vorbit de 12 zile. Ciudat.....


Va multumesc, fLucian.

.