208

Day 2,061, 00:54 • Published in Romania Greece • by Yobibyte

Recomandare auditivă și cinefilă: http://www.youtube.com/watch?v=JmnYqKl1LzE.

Inspirat din fapte reale:

Din timpuri antice, din vremea când zeii erau sute și orișice apariție astrală reprezenta un semn divin de la aceștia, când regăsirea și contopirea lunii și a soarelui însemna iadul pe pământ, departe, între două lumi ce doar cu mintea le puteai cuprinde, între planeta roșie și mai marea Jupiter, o catastrofă teribilă a fărâmat destinul a două pietre mute dar a dat naștere unui perpetuu dans, unei coroane mereu în adierea vântului cosmic, familiei Koronis.



Cu peste 300 de membrii, centura dintre cele două planete, avea nevoie de cineva să conducă turma și să suprime înăbușirea cu sentimentele ce apăruseră în urma ciocnirii. Uimirea era prezentă până în miezul fiecărei roci și o aură de tristețe ca o ceață deasă le înconjura. Multe se acuzau între ele de o prea mare dorință de afirmare, că întregul astru ce trecuse în neființă oferea prea puțin și astfel sentimentul de vinovăție se instalase rapid asupra acelora, asemenea unui virus, care infectează rapid prin simplele vorbe transmise pe calea aerului. Nu târziu, durerea, stresul și neputința, a aprins între ele ura, o ură asupra destinului nefast care parcă le-a înnebunit. Mai toate erau pornite unele spre altele să se îmbrâncească, să se lovească, să își aplice lovituri puternice pentru ca să simtă o altă durere, una fizică, cu mult mai suportabilă decât amintirea pierderii celor două astre, acum apuse.



Cu un traseu al vieții mult prea la început, niciuna dintre roci nu izbutea să se afirme. Nu neapărat forța avea să calmeze spiritele ci mai degrabă puterea de a reuși să te pui în pielea celuilalt, să știi sau să poți înțelege gândurile, suferințele sau trăirile celuilalt și să ii oferi astfel alinare. Acestea erau atuurile lui 208, o rocă ce a găsit în ea sentimentul de iubire față de aproapele mai puternic decât oricare alt sentiment ce se poate ivi în fața unor întâmplări nefaste. A fost asemeni unui răsărit de soare, simțit de un pământean de la cel mai nordic punct din polul terestru, așteptat parcă prea mult timp dar care îți dezgheață nu doar mâinile și fața, ci și inima, când 208 s-a propulsat printre celelalte roci și a împărțit gânduri de pace și mai ales, speranță. Faptele lui 208, au reușit să nutrească în toată familia Koronis dorința de a merge mai departe și de a rămâne împreună, precum un cârd de păsări ce într-un ritm și într-un gând de bine colectiv, pornesc nevoite la drum neștiind care este capătul, ci doar că acolo le va fi mai bine.



Acum mai bine de 100, dar nu mai mult de 200 de ani, un pământean ca tine și ca mine, un austriac la origini, privea dincolo de nori și reușea să observe roca păciuitoare. De atunci, 208 este botezată și poate fi recunoscută de noi toți, sub numele de Lacrimosa, doamna noastră îndurerată.


Particip la concurs!

Yobibyte,




Motto: “Toate la timpul lor!”
Despre Romania, numai de bine.