Join the new world

Buna ziua prieteni,
Sarbatori fericite! . Mi-a fost dor de voi! Oricat de tare-am incercat, articolele nu s-au mai scris singure. Dar sa lasam asta si sa trecem la treburi serioase.

Viata in eRepublic s-a cam linistit. Ne-am obisnuit, ca o rutina zilnica, sa dam doar training si work, apoi lupte de antrenament zi de zi. Ne trezim dimineata, ne tragem pe noi uniformele militare, ne aranjam cu grija galoanele pe piepturile umflate, exersam atenti in fata oglinzii zambetul adresat peaceului cazut la pamant, inainte de a-I da lovitura de gratie.
Viata asta monotona cere totusi altceva.
Am horatat, ( sst sa nu afle nevastamea ca nu mai pup ciorba calda 20 de ani de acum incolo) sa merg la un salon de masaj. Masaj de relaxare, asa scria acolo. M-am gandit ca mi-ar prinde bine. Tocmai scosesem cativa golzi pe vanzarile de arme si mi-am zis ca ceva relaxare mi-ar prinde bine. N-am mai facut de mult timp o frectie, mai ales la piciorul de lemn, iar ciotul e pe cale sa rugineasca si are nevoie sa fie lustruit. Nu-i vorba, mi-l lustruieste Stela zilnic, dar parca nu strica sa simta si o alta lustruire. Din cauza burtii, Stelei ii scapa mereu cate o pata de rugina. iar parul ei de pe picioare nici nu mai e la fel de matasos ca pe vremuri. … zis si facut, am tras adanc aer in piept, mi-am aranjat falos medaliile crezand ca o sa capat tratament preferential si am intrat pe usa zambind mandru din singurul dinte ce mi-a mai ramas intreg. Ca un val memoria mi-a fost stearsa din clipa-n care am apasat clanta acelei usi blestemate. M-am trezit la iesire, cu mana pe aceeasi clanta. "- Să mai treci pe la mine cocoşel." azuzeam, din urma mea, suieratul buzelor carnoase ale matahalei din mainile careia se pare ca tocmai scapasem. O sa am cosmaruri tot anul. Venisem aici sa scap de stres, si acum regret amarnic, nu-mi mai amintesc decat ca tot ce imi doream era sa ies mai repede din mainile matahalei. Acum inţeleg zambetul recepţionerei când am fost de acord sa intru în cabinetul Liuţei. Asa o chema pe individa. Pe langa ea, Stela era balerina. Cand mi-a pus 2 labe pe spate am simtit cum mi se-ndoaie sira spinarii. Am stat eu drept in fata tancurilor peace si a ma-ndoi asa? Rusinos. Cel ce va face ca mine, ca mine s-o pateasca. Mai bine sa-mi rugineasca ciotul decat sa raman fara el fratilor, zau asa. Colac peste pupa-za, matahala se pare ca era foste colega de munca cu Stela. Au muncit cot la cot la drumuri. Faceau impreuna trotuarul in fata la eScala. Adio miros ranced, ce-mi incita narile pana nechezam de iemotie. Adio alint de par cret de pe pieptul ei bombat. Sa vezi acum cum creste stresu’n mine. Cre ca o sa port gogosari o perioada, ca sa mai atenuez din tensiune.