Şterşi de pe nisip...
Tinkutza
Era o zi de vară...duioasă şi liniştită. Hoinăream amîndoi pe malul mării sub mîngîierea razelor de soare. Pămîntul era fierbinte, iar degetele … parcă mai ţin minte acea stranie senzaţie, cînd despărţeam firele neastîmpărate de nisip, imprimînd adînc în arină simplele noastre iniţiale. Am lăsat acolo o parte din noi. Eram fericiţi şi lipsiţi de orice defect. Ne simţeam mici, dar sufletele ne erau mari. Bătăile inimii se asortau sfios cu nelinistea mării. Am văzut perfecţiunea şi-am perceput sublimul!
Mi s-a făcut sete de august... şi dor...
Ah, Doamne, cît aş vrea să nu fim şterşi de pe nisip.
~ Tinkutza ~
P.S: nu mă mustraţi pentru încă un articol din astea... mai melancolice.
😛
Muza a hotărît să fie astfel.
🙂
Comments
: )
Nice! Tuturor ne este dor 🙁
vreau vara, vreau sooareee, vreau la mare 😃
VOT 😃
Vreau (mm)
(mm)
august... mmm...
oh yeah : )
nu te baga in augustul meu, februpower)))
dupa ce te-ai bagat in februariele meu, vrei ca eu sa nu ma bag in augustu tau??? nici nu spera... ))
Ce frumos, ce frumos ...
Abonament 53 : )
Mulțumesc! : )