Despre machedoni
•
by visator
Centenarul “ Marii Uniri”, asta o să sărbătorim pe 1 decembrie 2018, nu a fost sărbătorit pe 1 decembrie 2017, unii s-au cam grăbit.
Statul român s-a format pe 1 decembrie 1918, prin mari sacrificii și un mare compromis, singuri nu puteam face asta. Se scriu foarte multe, unii scriu ca să ne impresioneze, ba ne aduc laude că am făcut și suntem cei mai ce.
Suntem urmașii dacilor, o civilizație veche importantă, pe langă noi îi avem și pe aromâni care vorbesc o limbă asemănătoare cu limba română dar este diferită.
Machedonii
Desi majoritatea cuplurilor isi doresc baieti, pentru a le duce numele mai departe sau mai stiu eu ce motive, pe data de 6 martie 1990 am aparut pe lume: jumatate machedoanca, jumatate romanca. As putea spune ca este combinatia perfecta, multa traditie combinata cu modernism. Nu stiu daca parintii mei si-au dorit ca primul copil sa fie baiat, dar stiu sigur ca au fost fericiti ca m-au facut. Majoritatea machedonilor fac tot ce le sta in putinta pentru a avea cat mai multi baieti, fara sa isi dea seama ca fetele vor fi cele care le vor lumina ziua mai tarziu.
Am afirmat si voi afirma mereu cu voce tare ca sunt machedoanca. Vorbesc limba inca de cand m-am nascut si nu ma feresc niciodata. Cu tatal meu nu am vorbit niciodata romaneste, si macar daca am incercat nu am reusit. In orasul in care am crescut sunt cateva familii de aromani. Nu stiu exact numarul, dar raportat la populatie, suntem o minoritate. Sunt multe tipuri de aromani: cipani, farsiroti, gramusteni, pindeni, etc… In zona orasului meu cei mai multi sunt cipani. Diferenta intre aceste tipuri consta in limbaj, obiceiuri si traditii. Ceva in genul: moldoveni, olteni si banateni.
Din ce spune istoria am aparut candva in Evul Mediu, in jur de 1180. Si in prezent suntem raspanditi prin Romania, Bulgaria, Grecia, Albania, Serbia si Republica Macedonia. In orice caz, istorie multa puteti gasi si pe google. Ma voi rezuma stric la parerea mea si felul in care imi vad eu neamul. Ca in orice lucru, sunt si parti negative cat si pozitive. Daca am cerut cuiva o parere despre machedoni, primul lucru pe care l-am auzit a fost: “sunt uniti”. Ehe… Nu stiu eu cat de uniti mai sunt in ziua de azi. Poate erau foarte uniti pe vremea cand aveau toti galbenii ascunsi in pamant si oi multe. Se iubeau, se respectau si se apreciau. “Cand au venit comunistii”, pentru ca asa veti auzi din glasul fiecarei persoane mai in varsta din aceasta majoritate, “si ne-au luat tot”, a inceput debandada si la noi. Unii au luat-o de la zero si au reusit, altii au ramas in acelasi loc, altii au evoluat si bineinteles unii au ramas cu mentalitatea lor vesnica. Nu imi este deloc jena sa recunosc ca atunci cand tatal meu a candidat la primarie in minunatul nostru oras, printre cei care l-au “sapat” s-au aflat si cativa de ai nostri. Si fie vorba intre noi, aproape toti suntem neamuri, intr-un fel sau altul. Verisori de gradul 3, 4 sau poate prin alianta, intr-un fel sau altul ne gasim radacini comune. Frumos si interesant in acelasi timp, sa poti descoperi ca esti ruda cu aceeasi persoana pe doua parti.
Respectul fata de persoanele mai in varsta a ramas. Cel putin in familia mea. Bunicul meu, din partea tatalui a ocupat mereu scaunul din capul mesei, a fost cel de care am ascultat si mai ales cel de care m-am ascuns prin baruri si cafenele pe vremea liceului. Nu stiu cat imi era frica de el, pe cat il respectam. La noi inca se poarta capul plecat si jocul de glezne. Tatal meu a fost intotdeauna capul familiei, in timp ce mama a fost gatul, venind cu anumite chestii din partea romanilor. In general, machedonii au o minte stricta si o viata plina de traditii. Nu este un lucru rau, dar in unele familii inca se tine cont de regulile de pe vremea cand bunica mea era fata mare. Multumesc lui Dumnezeu, la noi a existat respect si corectitudine, dar nu absurditate. Spre exemplu, cunosc o fata de 22 de ani care este dusa periodic la ginecolog pentru a fi parintii siguri ca inca este virgina si sa nu care cumva sa apara vreun “mucan” (roman), care sa ii desfaca picioarele. Sa se casatoreasca cu un roman ar fi imposibil. In cel mai rau caz va ramane fata mare toata viata. Cunosc atatea cazuri in care nu au fost permise casatoriile intre o machedoanca si un roman si au ajuns sa ramana “single” toata viata sau poate sa moara in casnicii nefericite. Parintii mei au fost norocosi sa li se accepte in cele din urma casatoria, dupa multe peripetii. Vorbind stric de vremurile noastre, nu pot spune ca mai este asta o problema, insa stiu sigur ca “dada” (bunica) sau “papu” (bunicul) au avut ceva de comentat, pe ascuns, in macedoneste, ca nu care cumva sa ii inteleaga vreun roman. Un lucru foarte important este faptul ca machedonii stiu sa pastreze foarte bine aparentele. Tot timpul ele, doamnele, sunt foarte fericite, ei domnii cei mai bogati si copiii bineinteles cei mai destepti. Nu ii pot baga pe toti in aceeasi oala, dar exista un oras in Romania in care machedonii parca nu mai sunt machedoni, ci doar niste laudatori. Vorba aia “au masini mai scumpe decat casa” si genti numai de la gucci, pucci, mucci… Trebuie sa specific “fake”. Iesirea spre mare a avut o influenta puternica asupra lor. Am noroc, ca acolo unde am crescut eu, majoritatea aromanilor au ramas decenti si si-au vazut de treaba lor. Sa revim la aparente. “Inveasta” (un fel de nora, sotie) este mereu aranjata, cu rochie lunga la nunta, danseaza cu zambetul pe buze, indiferent de ce se afla in sufletul ei. Toate se chinuie sa faca baieti, pentru ca in ziua de azi, daca nu ai baiat e grav. Mai ales daca mai esti si romanca intr-o casa de machedoni.
Zgarcenia. Este des intalnita, dar nu este inteleasa de romani. Nu stiu cat de zgarciti sunt machedonii, ei doar stiu sa si stranga, sa puna deoparte pentru zile negre. Nu am fost in nicio casa de machedoni si sa nu fie masa plina. Tot timpul am mancat pana la refuz. Sunt foarte amabili si vor ca musafirul lor sa se simta cel mai bine. Iarna, vara, saracie, bogatie, la noi frigiderul este mereu plin si beciul full cu provizii. Am invatat mereu sa avem si pentru zilele cand nu om mai avea. Si desi altii vad asta ca pe un lucru rau, pana acum nu prea am vazut machedoni care sa moara de foame. Intr-un fel sau altul s-au descurcat. Invidia si barfa exista ca peste tot, dar parca sunt putin mai mascate. Avem mai mult bun simt, rasuflat in educatie inca din copilarie. Bine…orice padure are si uscaciunile ei, asa si la noi…totusi sa nu intru in detalii.
Nuntile noastre sunt cele mai frumoase. Asta este parerea mea si cred eu a multora dintre romani. Avem traditii frumoase, muzica buna si lumea danseaza pana dimineata, indiferent de varsta. Traditiile difera in functie de ce fel de aroman esti, dar la cipani (la noi) se face hlambura. Hlambura este steagul Romaniei care se leaga pe un bat in forma de cruce si in capete se pun mere. Se danseaza cu el in cap toata noaptea nuntii. Inainte de nunta se face “isusirea”(logodna), reprezantand semnul mic si semnul mare. Semnul mic este doar pentru rudele de gradul intai, in timp ce semnul mare este o petrecere organizata cu toate neamurile. Se dau cadouri multe, se imparte aur si bomboane. Un alt motiv de dans si voie buna. “Se measti inveasta”, adica se dau bani viitoarei mirese si se pun in practica alte traditii. Tot sa mergi la nunti macedonesti, ca ti se goleste buzunarul. Ca si copil primesti bani peste tot: cand mergi in vizita la rude, cand spui o poezie sau cand iei o nota mare. Iti pupi bunicul pe frunte si hop baga mana in buzunar. Mancarea este speciala. Avem felurile noastre care nu lipsesc in frigider, gen “piperki”. Sunt bune in orice anotimp si merg de minune cu casul nostru de oaie.
Asadar, sunt mandra pentru faptul ca sunt machedoanca, ca am crescut intr-o familie cu traditii frumoase, ca am invatat sa respect persoanele mai in varsta. Mai sunt mandra si de faptul ca am crescut printre machedoni, ca am invatat limba si ca o vorbesc chiar si astazi. Si mi-am propus ca intr-o buna zi si copiii mei sa fie mandri ca sunt machedoni in orice colt al lumii s-ar afla.
Text preluat
https://oanachiacudotcom.wordpress.com/2013/11/25/machedonii-2/
Aromână
OriginalTransliteraţie
Un trandafir creashti la firida mea
Tsi'sh apleacã frundzãli lishor ,
Lungã'nj pari calea pân la vruta mea
Shi'nj si pari cã va'nj mor di dor ,
Lungã'nj pari calea pân la vruta mea
Shi'nj si pari cã va'nj mor di dor
Mi'anghisam anda eram doji deadun
Nu dzãtseamu cã va nj dispãrtsam,
Puji tutsã anvârliga di noi cântau
Lilicili tuti s'diskideau ,
Puji tutsã anvãrliga di noi cântau
Lilicili tuti s'diskideau.
Anda mi'sculai dit somnu vruta
Ni puj, ni lilici nu iarau,
Ni tini lângã mini vrutã nu erai
Lãhtãrsitu dit somnu mi'sculai ,
Ni tini lângã mini vrutã nu erai
Lãhtãrsitu dit somnu mi'sculai.
Stau la masã, unã carti ta sã scriu
Ta sã scriu io vrutã a meu dor,
Ta sã scriu io vrutã tora a meu dor
Le le le lilicea pãdurilor ,
Ca sã scriu io vrutã tora a meu dor
Le le le lilicea pãdurilor .
Un trandafir creashti la firida mea
Tsi'sh apleacã frundzãli lishor ,
Lungã'nj pari calea pân la vruta mea
Shi'nj si pari cã va'nj mor di dor ,
Lungã'nj pari calea pân la vruta mea
Shi'nj si pari cã va'nj mor di dor
Un trandafir crește la fereastra mea
Un trandafir crește la fereastra mea
Ce-și apleacă frunzele ușor
Lungă-mi pare calea pân' la iubita mea
Și mi se pare c-am să mor de dor
Lungă-mi pare calea pan' la iubita mea
Și mi se pare c-am să mor de dor
Română
Nu credeam că ne vom despărți
Păsările toate pe lângă noi cântau
Florile toate se deschideau
Păsările toate pe lângă noi cântau
Florile toate se deschideau
Când m-am trezit din vis
Păsările și florile lipseau
Nici tu lângă mine nu erai
Neliniștit din somn am tresărit
Nici tu lângă mine nu erai
Neliniștit din somn am tresărit
Stau la masă, o scrisoare ca să scriu
Ca să scriu, iubito, al meu dor
Ca să scriu, iubito, al meu dor
Le-le-le, floarea pădurilor
Ca să scriu, iubito, al meu dor
Le-le-le, floarea pădurilor
Un trandafir crește la fereastra mea
Ce-și apleacă frunzele ușor
Lungă-mi pare calea pân' la iubita mea
Și mi se pare c-am să mor de dor
Lungă-mi pare calea pan' la iubita mea
Și mi se pare c-am să mor de dor
această melodie nu este manea.
Ceaur Day 3,712, 06:10
eu prefer Tandarica
Lea băchița noastrã,
Aromãneascã boari,
Cãndu va ti videmu
Ș-noi nica nu oară ?
Cãndu va ti videmu ?
Îmsheata mea,
Cîit te-am tu vreari,
Cu ocljii a tãi
Ca duaui steali.
[Refren
🙂
Natalis, Natalis
Natalis ti îmsheati hii,
Ma di vrearea ta lea featã
Io'ni mii tuchii.
Hii nica lea
Io ti voi multu
Voi si'i a mea
Ti plicãrsescu.
Băchița noastră,
Aromânească boari,1,
Când o să te vedem
Și noi încă o dată ?
Când o să te vedem ?
Frumoasa mea,
Cât de mult te iubesc,
Cu ochii tăi
Ca două stele.
[Refren
🙂
Natalis, Natalis,
Natalis, ce frumoasă ești !
Dar de dorul tău, fată,
Eu mă topii.
Hei mica mea,
Eu te iubesc mult,
Vreau să fii a mea,
Te rog !
Azazellique Day 3,712, 07:11
Mie imi place mult Ionut Galani - Tu makidonii
Iubesc muzica aromana si mi-ar placea mult sa invat candva limba. Unchiul meu este machedon si de cate ori am ocazia sa il vizitez il rog sa ma mai invete cateva cuvinte
🙂
Azazellique Azazellique E superba muzica aromana, intr-adevar. Ce sa mai zicem de dansurile traditionale - o incantare!
Lungă mi-a fost viața când te-am cunoscut
Scurtă a fost clipa ceea-n care ne-am iubit
Nu-i de vină ura, nici mânia mea
Decât tu că-n viață ți-a plăcut altcineva
Eu cu sufletul te-am iubit cinstit
Viața-mi schimbă iară soarta pe un drum cotit
Am rămas la fel, dar sentimente nu
De-am ajuns ca să-mi urăsc în viață sufletul
Blestemată fie clipa de demult
Clipa ceea-n care noi doi ne-am iubit
Jur că niciodată, cât trăiesc în viață
N-am să mai pun sufletul în tot ce-am să iubesc
Jur că niciodată, cât trăiesc în viață
N-am să mai pun sufletul în tot ce-am să iubesc
Însă timpul trece, trece timpul meu
A trecut și trenul vieții în care am fost și eu
Lasă-l ca să treacă, se va-ntoarce iar
Va opri din nou în gara-n care n-am habar
Însă timpul trece, trece timpul meu
A trecut și trenul vieții-n care am fost și eu
Lasă-l ca să treacă, se va-ntoarce iar
Va opri din nou în gara în care n-am habar
Blestemată fie clipa de demult
Clipa ceea-n care noi doi ne-am iubit
Jur că niciodată, cât trăiesc în viață
N-am să mai pun sufletul în tot ce-am să iubesc
Jur că niciodată, cât trăiesc în viață
N-am să mai pun sufletul în tot ce-am să iubesc
Pamporea
**************************
Treamburã pamporea moi
Furtuna plãscãneashti
Di dorlu'a tãu lea vrutã moi
Mintea'nj lãndzãdzashti
S'treacã dãmlatura moi
Calea va li'aducã
Lele Dumnidzale moi
Cãtsi lai gionj va s'ducã
Unu gionj ashteaptã strigatu
Murea, murea di fricã
Zghileashti tutã lumea moi
Pamporea s'disicã
Adzã ca vãrã toamnã moi
Hãrseashti a noastã banã
Nã tsearã hrisusitã moi
Va ts'ardã la icoanã
Treamburã pamporea moi
Furtuna plãscãneashti
Di dorlu'a tãu lea vrutã moi
Mintea'nj lãndzãdzashti
************************
Vaporul se cutremura
Furtuna se dezlănțuia
De dorul tău iubita mea
Imi e bolnavă mintea mea
Valurile vor trece
De văi vor fi conduse
Doamne, Dumnezeul meu
Multi flacai se vor duce
Flăcăul așteaptă strigătul
Murea, murea de frică
Țipetele oamenilor se aud
Vaporul se despică
Astăzi ca o zi de toamnă
Mângâie a noastră viață
Candela neprețuită
Va arde la icoană
Vaporul se cutremura
Furtuna se dezlănțuia
De dorul tău iubita mea
Imi e bolnavă mintea mea
enjoy the eRepublik
P.S nu mă interesează ideile rasiste
Pe pământ încăpem toți.
Facebook
Twitter
Discord
Comments
V
multumesc
eu prefer Tandarica https://youtu.be/KZDCcWP6KQU
🙂
il trec
🙂 , gata.
poate mai vin si altii cu propuneri.
Vot.
O intrebare din ignoranta (stiu ca m-as putea informa mai bine). Neoficial Bulgaria sau multi dintre cetatenii ei considera ca Macedonia este teritoriul lor. De unde provine aceasta afirmatie? Ce opinii ai pe aceasta tema?
machedon nu este egal cu macedon
Am inteles. Ti-am spus ca era o intrebare din ignoranta. Acum m-am informat mai bine ))
nu stiu mare lucru despre istoria lor, doar ca pareeile sunt impartite si la ei.
Părerile istoricilor
Primul care a atins această chestiune a fost profesorul Johann Thunmann[1]. În lucrarea sa, el a încercat să explice originea locală a Aromânilor, recunoscând că, spre deosebire de Românii din Dacia, care se trag din Geto-Dacii lui Burebista şi Decebal. Aromânii vin din romanizarea elementului din Tesalia, Macedonia şi Tracia. Cam aceeaşi părere o avea si P.S.Schafarik[2] care admitea ca pănă la formarea poporului român diferitele populaţii românesti din sud-estul european au trăit in Dacia, Macedonia, Tesalia şi Albania.
Deasemena W.Tomaschek [3], susţinător al idei continuitaţii Romanilor in Dacia, consideră pe dacoromâni, daci romanizaţi, iar pe aromâni, besii romanizaţi. Aceştia pe urmă împinşi de năvălirea bulgarilor, au coborât în sudul Peninsulei Balcanice, asezându-se în munţii Pindului.Contrar lui Thunmann a fost Fr.Ioseph Sulzer[4], care discută între altele şi originea
locală a aromânilor. Tinând seamă de identitatea limbii acestora cu aceea a Dacoromânilor, el
care era contra continuitătii elementului roman in Dacia, vedea în aromâni tulpini românesti
care s-au format în unitatea teritorială cu românii din Dacia. Dupa Sulzer nu aromânii au
plecat din Dacia în locurile în care se găsesc, ci dacoromânii au venit din ţinuturile pe unde se
aflau răspânditi aromânii.
Cam acelaşi punct de vedere îl susţine şi Fr.Miklosich[5], plecând de la aceeaşi identitate a limbii la cele doua ramuri ale romanismului carpato-balcanic, Miklosich nu admitea că romanii din Macedonia s-ar fi născut altundeva decăt cei din Dacia. Intr-o altă lucrare[6], acelaşi autor vedea patria comună a tuturor românilor, în sudul Dunării. Această patrie este după cum el precizează intr-o altă lucrare[7] in ţinuturile răsăritene ale Mării Adriatice, acolo unde locuiau Ilirii.
cam asa e s la ei, ca si pe la noi 😃
Bulgarii supun ca teritorul Macedoniei (vb de cea din Fosta Iugoslavi) face parte din ce numesc ei Bulgaria Mare, ca limba vorbita de macedoneni este un dialect bulgar si implicit ca macedonenii sunt de fapt bulgari la origine. Conflictul dateaza de la inceputul secolului 20.
Crezi ca degeaba se spune ca Balcanii sunt butoiul cu pulbere al Europei? 😉
fiecare are ceva " mare", bine ar fi sa traim toti oamenii ca o comunitate.
da, stiu, spun aiureli, imi place sa visez.
recunosc ca ai dreptate 🙂 ... ca toti au asa ceva: Bulgaria Mare, Romania Mare, Grecia Mare ..etc 😃 ..nu e nimic suparator in asta. ..si ar tb sa-i lasam asta la nivel de disputa intre istoricii si sa nu o coboram intre noi, cetatenii obisnuiti
😃 și mai ales sorele surâde tuturor oamenilor frumoși(indiferent de rasă, etnie sau crez)...
Îmi plac ambele piese, cea a lui Tăndărică însă te face să te ridici de pe scaun. 🙂
🙂
Mie imi place mult Ionut Galani - Tu makidonii
Iubesc muzica aromana si mi-ar placea mult sa invat candva limba. Unchiul meu este machedon si de cate ori am ocazia sa il vizitez il rog sa ma mai invete cateva cuvinte🙂
o sa caut ceva frumos 🙂
imi place genul de muzica aromana, in general.
E superba muzica aromana, intr-adevar. Ce sa mai zicem de dansurile traditionale - o incantare!
[removed]
http://www.youtube.com/watch?v=VZBcfX_eXR0
Aaaa...pamporea! Superb!
versurile la "Tu Makidonia" , cred ca nu sunt acestea. asta am gasit, varianta romana 🙂
Nici eu nu gasesc versurile originale...acestea sunt ale unui remake in romana🙂
😃
ia vezi cum danseaza basarabenii pamporea la o nunta de romani :
https://www.youtube.com/watch?v=T_zdd9CvBiY
😃
la o nunta la roma 😃
p.s a iesit asa cum a iesit ca eram cam la inceput si un fel de improvizare de pe net
se joaca si la nunti la Brasov 🙂
erau brasoveni matinca aia care ne invitase sa dansam , nu mai tin minte precis
http://www.youtube.com/watch?v=W1cYSmjU_6c
Felicitari,visator!Numai de bine,tuturor!
Multumesc! 🙂
E una dintre minortatile demne de respect, cu care romanii au convietuit bine.
Dupa Razboiul balcanic, Cadrilaterul a fost colonizat cu machedoni pentru ca faceau fata mai bine decat romani bandelor de comitagii bulgari care jefuiau si pradau satele ..Dupa pierderea Caadrilaterului, spre cinstea lor au dorit sa revina in Romania si nu sa ramana in Bulgaria.
De asta spun eu ca merita toata consideratia noastra.
Imi place ca tin la traditie, obiceiurile lor. Aici ar putea da o lectie si majoritatii
Tu poti sa confirmi clar daca aromana e dialect al limbii romane 😉
Am copilarit impreuna cu copii macedoneni , fara probleme. Bai, avea vecinul meu o fataaaaa superba!!!!! (avea, in sensul ca acum e caasatorita). La ei am mancat piperchi cum zici tu (Cristiana, fata ii spunea piperki tzargasiti ).
nu stiu ce dialect este, dar seamana cu limba romana.
sa nu facem din tantar altceva.
multumesc pentru informatii.
daca vrei te poti intelege cu un om si fara sa zici nimic.
nu am scris eu acele date, nu stiu mare lucru despre aromani.
probabil ca fiecare am luat partea care i-a convenit.
am vazut de la inceput ca art e preluat ... aia cu *poti sa confirmi* era in sensul de a spune parerea ta personala.
cel/cea care a scris nu asternut abureli ... pana si chestia - ca fetele pot ramane nemaritate decat sa se casatoreasca cu romanii - este adevarata ...😃😃😃 .
stiu, ca se casatoresc doar intre ei.
dar poate cu globalizarea nu avem destule informatii.
si circula tot felul de comedii, poate fa;se sau poate adevarate.
ca doar nu o fi ca la mafia italiana sa mearga dupa ele.
nooo, nici pe departe 🙂
Felul in care concep ei casatoria copiilor lor nu e de natura sa jigneasca deloc majoritatea romaneasca.
Cine ii cunoaste bine stie ca tin la traditie si de aici isi doresc sa gaseasca pentru copii lor perechea potrivita ca traditia sa nu piara ...exact cum e in articol, cu Papu asezat in semn de respect in capul mesei.
de asta am spus ca ar fi bine ca romanii sa ii imite ..in sensul de pastratori ai traditiei
cunosc o parte din obiceiurile lor, altfel nu veneam cu un asemenea articol , daca nu aveam ceva baza.
imi plac aromanii si convietuim, in pace ,cu ei.
Aromana este dialect al limbii romane (alaturi de istroromana, meglenoromana..).
Aromanii - romani izolati de poporul lor de migratorii aciuati prin balcani (inclusiv bulgari), nu bastinasi.
o7
^ _ ^ ma bucur sa te vad in presa din Moldova
Multumesc frumos.