ArhmindenErepubik

Day 4,911, 00:04 • Published in Romania Hungary • by Hunkakaricum


Armindeni este cunoscută în popor drept ziua pelinului, sau ziua bețivului.Este o sărbătoare populară, cu data fixă 1 mai.Aceasta data este considerata începutul primăverii, iar sărbătoarea se ținea pentru roadele pământului și pentru a evita dezastrele naturale precum grindina sau seceta.Arminden este de fapt o zeitate a vegetației, așadar sărbătoarea are origini păgâne.



Astfel era numită ziua de întâi mai, când se sărbătoreşte ziua Sfântului prooroc Ieremia, de la care se trage şi numele acestei zile: Armân sau Irmin den, însemnând ziua profetului Ieremia. În această zi se împodobesc uşile caselor cu crengi verzi, ca semn al fertilităţii, creanga respectivă fiind numită arminden şi păstrată până la seceriş când, uscată, aprindea focul pentru coacerea pâinii noi. Tot de 1 Mai se practică conservarea vinului vechi, pentru ca vinul să nu facă „floare” se trata cu planta magică a anotimpului, pelinul; cum spune poetul „Pelin de Mai/Venin de Rai””
prof. Ion Ghinoiu - Obiceiuri populare de peste an



+++
"Arminden este o sărbătoare cu dată diferită de celebrare în calendarul popular (Armindeni în Transilvania, Banat, Bucovina şi Moldova, Sîngiorz în Muntenia, Oltenia şi Rusalii în Lăpuş), cu semnificaţie apotropaică şi fertilizatoare. Obiceiurile caracteristice zilei de Armindeni sînt: împodobirea cu ramuri verzi, substitut al zeului vegetaţiei, a stîlpilor porţilor şi caselor, a intrărilor în adăposturile vitelor şi în alte anexe gospodăreşti pentru protecţia oamenilor şi animalelor de forţa distrugătoare a spiritelor malefice; împlîntarea în curte, în mijlocul satului, la stîna de oi, în ţarină, între hotare a unei prăjini înalte cu ramuri verzi în vîrf sau chiar a unui arbore întreg curăţat pînă spre vîrf de crengi şi împodobit în cununi de flori şi spice de grîu numit Arminden, Maial, Maiagă sau Pomul de Mai; organizarea petrecerilor cîmpeneşti, la iarbă verde, la pădure, la vii şi livezi, unde se mînca miel fript şi se bea vin roşu amestecat cu pelin pentru schimbarea sîngelui şi apărarea oamenilor şi vitelor de boli, în special de ciumă, cum rezultă dintr-o veche strigătură populară: «Frunză verde de pelin,/ Iată-ne la Arminden,/ Beau mesenii şi mănîncă,/ Şi de ciumă nu li-e frică!»; rostogolirea prin iarbă, spălarea pe mîini şi pe faţă cu roua căzută în noaptea de Arminden; strigarea pe nume a strigoilor pentru a-i împiedica să fure mana vitelor cu lapte şi a holdelor semănate; purtarea pelinului la pălărie, în sîn, în buzunare, împodobirea ferestrelor şi icoanelor cu ramuri sau frunze de pelin; semănarea primelor cuiburi de fasole şi de castraveţi. Local, Armindenul se considera început de vară şi limită calendaristică pînă cînd se mai putea semăna porumbul.



Obiceiul prinderii ramurii verzi sau împlîntării Pomului de Mai a fost amalgamat cu tradiţia inspirată de episodul din Noul Testament al omorîrii copiilor de Irod. După ce ar fi tăiat o zi întreagă capetele copiilor, mergînd din casă în casă, ar fi pus seara, ca semn, o ramură verde la locuinţa unde au ajuns şi de unde urma să înceapă a doua zi măcelul. Dar, în timpul nopţii, oamenii au pus ramuri verzi la toate casele, înşelîndu-l pe Irod şi salvînd astfel pe pruncul Iisus (sărbătoarea şi obiceiurile de Arminden au fost atestate, sub diferite forme de manifestare, pretutindeni în România).



Armindenul este totodată simbolul zeului vegetaţiei, protector al vitelor şi cailor, holdelor semănate, viilor şi livezilor, celebrat în ziua Sfîntului creştin Ieremia (1 mai), sinonim cu Sîngiorzul. Substitutul său ritual este ramura verde, o prăjină înaltă cu ramuri verzi în vîrf sau un copac curăţat pînă la vîrf de crengi, tăiată din pădure şi prinsă în stîlpii porţii sau ai casei, adesea împlîntată în pămînt, cu funcţie magică polivalentă (apotropaică, fertilizatoare), sinonimă cu Pomul de Mai. Cultul dendrolatic şi manifestarea lui în special la sfîrşitul lunii aprilie şi începutul lunii mai, sub forma Ramurii Verzi, numită Arminden, Maial, Maiagă, Stîlpar, Pom de Mai, au fost atestate în toate zonele locuite de români. Ramură verde tăiată dintr-un copac care înfrunzeşte şi desfrunzeşte anual, substitut al unei divinităţi sezoniere a vegetaţiei, sinonimă cu Sîngiorz şi Ramura Verde, protectoare a vitelor şi holdelor semănate, pusă ca strajă la stîlpii porţilor, caselor şi anexelor gospodăreşti în noaptea sau în dimineaţa zilei de Sfîntul Gheorghe, străvechi început de An Pastoral".
prof. Ion Ghinoiu - Obiceiuri populare de peste an



Apărător de rele și durere: Armindenul se ține de femei, ca să nu piară laptele de la vaci (Speranția, I, f. 332). Se serbează prin nelucrare în casă și la câmp, pentru grindină . Cine nu sărbătorește se îmbolnăvește și zace un an (Speranția, VIII, f. 151 v). Se ține de bărbați, ca să nu se taie boii la plug (Speranția, VIII, f. 154 v). Nu e bine a se înjuga vitele, nici a se atinge de coarne măcar. Se ține pentru sănătatea vitelor trăgătoare. La cine n-a ținut, au murit vitele în jug, iar la alții s-au umflat la gât Se ține pentru ca vinul din anul trecut să nu facă flori (Speranția, VII, f. 161 v). Femeile nu frământă pâine, că mucezește . Oamenii nu muncesc, spunând ei că nici rândunelele nu-și lipesc cuibul în acea zi. Cine lucrează în această zi, li se pune foc la casă de către rândunică . Oamenii se spală dimineață cu rouă, ca să nu se îmbolnăvească de friguri . Azi se bea vin pelin pe iarbă verde, spre a nu fi mâncați de purici pe timpul verii Fasolea semănată în această zi este mult mai roditoare. E bine a se pune pepeni, castraveți, pentru că în cursul anului nu vor fi mâncați de viermi . Armindenul se ține pentru ca să se facă păpușoi . Armindenul era considerat început de vară și limită calendaristică până când se mai putea semăna porumbul . Dacă nu se seamănă până la Arminden, poți să bagi mestecăul mămăligii în foc . Femeile caută buruieni pentru leacuri în această zi. Dacă în ziua de Armindeni e ploaie, va mai ploua încă patruzeci de zile.





Erepubik iz tha uei
plei plei plei
banii ii bagi
picsali ei
Haida la lupta cia
mare cu manele si gratare
Sa fie frumos la tzara
sa manci si bei aghiazma