Cartile de pe prag

Day 1,369, 13:37 Published in Republic of Moldova Republic of Moldova by Cristinutaa

Azi ma asez in fata calculatorului fara pic de inspiratie... Citesc mesajul lui The Brigadier in care imi spune ca articolul ala al lu tobic e pamflet... de parca nu intelesesem de la inceput... Mananc niste struguri si ma gandesc la un subiect... Caut ceva sa va spun, dar nu stiu ce... Ma gandesc daca sa-mi iau medicamentele inainte sa va scriu sau nu(iata de ce nu am scris ieri, m-am imbolnavit). Ma uit cine mai este on pe skype... O seara obisnuita.

Privirea imi este atrasa de o multime de carti de afara. Cartile se aflau in camera aceasta inainte de a hotara eu sa ma mut aici ca sa fiu un pic mai departe de ceilalti din casa. Si iata vreo 100 de carti vechi afara...

Unele le dusesem deja la adapost, dar o parte se tot uitau parca la mine... Ma apropii usor de ele si citesc titluri... Romane de care nu am auzit niciodata, carti de mate, fizica, chimie... Cred ca sunt carti din toate domeniile (in afara de cele obscene). Imi selectez cele care ma intereseaza...

Sunt carti vechi, unele nu au coperta, dar totusi ascund in ele comori. Au in ele traditii, mentalitati, stiluri de a scrie, stiinte. Fiecare idee cuprinde in ea viitorul, prezentul si trecutul.

Ma uitam la saracele carti vechi de pe prag si parca vedeam batranii de azi: o sursa de cunostinte si experienta uitata de toti.

Se uita cate un batran uneori pe drum spre tine, parca te-ar ruga sa te opresti un pic sa-ti mai spuna mosul cate ceva, dar in acest secol nu ai timp sa te opresti.

Se uita atunci batranul cum o doamna de varsta lui se plimba machiata si aranjata pe drum si el traieste doar dintr-o pensie mizerabila si poate un ajutor de la copii, asa cum cartile exista pe pragul meu doar cu speranta ca nu va ploua sau ca voi gasi un loc si pentru ele, undeva... si nu le voi lasa sa moara, pe cand altele stau frumos aranjate pe rafturi.

Nu-i lasati balta pe cei care v-au crescut si v-au ajutat. Nu-i lasati ca niste carti de pe pragul meu, carti pe care nu se stie cand o sa le pun la adapost si daca o sa le mai urmareasca ochii curiosi ai unui cititor...(Nu le pot citi si intelege pe toate)