Domnule Ministru

Day 1,766, 14:18 • Published in Romania USA • by Ruminantus
Domnule Ministru, respect!
* * *
Un vechi coleg mi-a raspuns printr-un comment in cadrul unui articol.
Avand in vedere greutatea colegului si relevantza subiectului, consider ca se cade sa continui dialogul tot prin spatiul mai amplu permis de un articol.

OMUL:
Este vorba de belzebut cel crunt, caruia ma adresez cu apelativul de „Ministru”, ca un titlu onorific ce se pastreaza chiar dupa pierderea functiei, deoarece in amintirea mea Belze a ramas pentru ce a reusit sa construiasca din pozitia de Ministru al Educatiei: comunitate.
Organizare, devotament si genrozitate in acodarea din timpul propriu pentru a-i ajuta pe ceilalti.
Respect again!

SUBIECTUL:
Hai acasa! (sau nu)



COMENTUL:
Candva eram adeptul lui hai acasa, doar ca azi nu se mai potriveste, se poate si fara, la vremea respectiva nu se putea si intoarcerea era un must, dar acum regulile sunt altele. Nu voi uita niciodata ca sunt eroman, doar ca incerc sa imi fac treaba de la distanta. Pana cand? Pana cand moartea ne va desparti.
Si apoi privind dintr-o alta ordine de idei ce sa fac acasa? Bonusuri nu, implicare in politica nu (nu ma mai implic de mult), implicare in viata esociala, e mai bine de pe margine, nu mai am chef sa imi bat capu cu toti frustratii. cu toti ecopii, nu mai fac nimic pentru acest joc, e pierdere de vreme si de energie, e o dezamagire continua, pe toate liniile cu o mica exceptie, micul grup de prieteni din unitate.
Deci pentru ce ar merita sa revin?

* * *

Domnule Ministru,
nu stiu sa raspund intrebarii cu pricina. Cand eram inca in SUA si am pus aceeasi intrebare, nu am primit de la nimeni un raspuns convingator. Stiu doar ca am simtit ca trebuie sa ma intorc acasa. Simteam ca daca o sa raman in continuare orb la ce se intampla in spatiul eRomanesc, ma voi simti vinovat si fara liniste pana cand ma voi intoarce.
Aveam cateva argumente solide pentru a ramane in continuare in SUA:
- bonusuri care imi aduceau un profit ce se transforma (la acel moment) in cumpararea unei noi firme de „iron q4” (salpeter mine) cam o data la doua zile;
- linistea ce vine din lipsa de implicare si nepasare (recunosc ca sunt o persoana comoda si, odata cu inaintarea in varsta, ma preocupa tot mai mult echilibrul si stabilitatea);
- o perspectiva clara pe termen lung a evolutiei mele de jucator: lina, fara agitatie si fara surprize.

Cu toate astea, am decis ca trebuie sa ma intorc.
Argumente? Deloc. Sentimente? Coplesitoare.
Asadar nu stiu de ce m-am intors, dar acum – dupa cateva saptamani de reconectare la eRomani – stiu de ce doresc sa raman:

Vreau sa „scrie” pe mine ca sunt roman, vreau sa contez in statistici, iar prezenta mea, alaturi de a altora care vor alege sa se intoarca acasa, sa se reflecte si in pozitia Romaniei in Top countries.

Vreau sa platesc taxe in Romania pentru ca atunci cand Guvernul intreprinde actiuni militare sa stiu ca o bucatzica din efortul de razboi se face si pe cheltuiala mea.

Vreau ca votul meu, alaturi de al altora cu care sunt in consens de idei si principii, sa promoveze lideri ai comunitatii cu care sa ma mandresc.
Si se stie: fara cetatenie romana nu putem vota acasa.
Asadar, prezenta noastra in comunitatea romana ARE efecte si prin mecanica jocului.

Ziceai in acest articol si te citez inca o data:
Nu cred ca ne putem crampona de trecut aducand mereu oameni vechi in prim plan. Se spune ca la umbra stejarului batran nu creste nici iarba. Singurul lucru bun pe care il pot aduce ce-i "batrani" este ceva mai mult echilibru.

Hai batrane Ministru acasa, hai pentru echilibru!

Cu stima,
Adiemus

* * *
Intalnire Erepublik 27 Iunie 2009 - Constanta