Telefon catre nicaieri!!!
Demidicus
E preluata dar merita citita, mai ales de cei care nu o stiu!
Nu vreau nimic ..doar sa cititi toata poezia!!!
-Sarut mâna mamă,sărut mâna tată!
Vă sun acum,apoi mă mai certați o dată...
Că sunt absent,mereu prea ocupat,
Că uit cam des, de mult nu v-am sunat.
-Să mă iertați, chiar de vă văd mai greu,
Voi știți că vă iubesc,deși n-o zic mereu...
Doar că sunt prins, în fuga vieții prizonier,
Alergător nebun, când știu că totu-i efemer.
-Pentru tine mamă, n-am uitat ce am promis,
Medicamentul pentru viață,cândva prescris...
Și un batic am luat, de frigul greu te-o apăra,
Nu mai aștept Crăciunul,că iar te-oi supăra.
-Tu, tată, spune-mi că astăzi ești mai bine,
Nu am ajuns, deși erai bolnav și mi-e rușine...
Am fost iar prins de timpul ăsta blestemat,
Ce mă condamnă zilnic,s-ajung însingurat.
Se face liniște deplină,nimicul e la telefon,
Nu mai aud părinții, nu am nici măcar ton...
Nu pot să le vorbesc,sunt mut nedumerit,
S-au estompat cuvintele,de parcă au murit.
Îi sun din nou și postul sună desființat,
Doar un mesaj grotesc îmi spune,supărat...
Să apelez un număr nou, trecut pe-o cruce,
Pentru părinți plecați,ce au odraslele uituce.
Cu piatra de mormânt pe post de receptor,
Vă sun din nou,mi-am amintit de voi cu dor...
Aștept că sună ocupat,or fi și alți copii pe fir,
Ce vor să îi audă pe cei mutați în cimitir.
Adio scuze,de-acum vă sun în fiecare zi,
Doar să-mi răspundeți,cu dorul vostru de copii...
Vreau să v-aud, chiar de vă plângeți cu o boală,
Să vă iubesc acuma știu, n-am învățat la școală.
”-Sărut mâna mamă,sărut mâna tată!
Vă sun acum,apoi mă mai certați o dată...”
Vreau să vă spun,din nou,că-mi pare rău,
Dar piatra nu răspunde la telefonul meu.
Comments