Criza economica - cazul Islanda

Day 1,942, 03:01 Published in Romania USA by 2503830

Initial vroiam sa vorbesc azi despre trei subiecte importante, dar se pare ca multa lume e mai interesata de chestii minore precum tratarea
bolii decat prevenirea ei - revenirea Islandei.
Deasemenea tin sa mentionez ca asta e al 4-lea articol scris de mine astazi, si pe care jocul nu ma lasa sa il postez ( pierzand astfel tot ce
am scris ). Singurul motiv pt care inca apare un articol azi este ca de data asta l-am scris intai in word si apoi copiat pe pagina (1) si am
mult timp liber azi pt ca seful e plecat din tara (2).
Dar sa lasam lamentarile mele si sa incepem.


Criza mondiala - problema tuturor oamenilor care gandesc, aspira la o viata decenta si nu inteleg de ce nu o pot obtine.Ea continua sa ne stea
pe buze chiar si la 5 ani de la inceputul ei, daca nu e Grecia cu eterna lor problema, e Anglia, Gica-contra al Europei, sau poate Spania care
sta sa implodeze.
Cu astfel de stiri sumbre nu e de mirare ca omul de rand nu mai e capabil sa vada vreo raza de speranta printre norii negri din fata ochilor.
Si totusi, unora li se ridica ratingul de tara. Islanda - pt ca ea e subiectul de azi - a reusit sa convinga cele trebi mari agentii de rating
( Fitch, Standard&Poor's si Moody's ) sa ii ridice ratingul la BBB-, sau in termeni usor de inteles sa o catalogheze ca "potential de
investitii".
Prin comparatie Europa continentala nu are acest lux.
Si nu doar piata sau agentiile de rating sunt "multumite" de prestatia guvernului islandez, sau a economiei lor - somajul este de doar 7.2% in
Islanda, iar cresterea PIBului este preconizata sa sara de +2.4% in acest an. Preconizari mult mai roz decat pt restul Europei.
Cum? Cum a reusit Islanda sa realizeze acest lucru?

Intai putina istorie:
Din 2003 pana in 2008 Islanda s-a lansat intr-o frenezie a traiului pe credit. Marile banci islandeze au inceput sa imprumute de la creditorii
internationali la scara larga pentru a isi finanta activele achizitionate. Populatia nu s-a lasat mai prejos si a inceput si ea sa imprumute
masiv ceea ce la moment pareau bani gratis ( dobanda infima si lipsa necesitati unui girant/activ colateral au dat cu siguranta acea impresie ).
Cat timp preturile au continuat sa creasca bancile au facut profituri uriase, si o piata imobiliara exploziva a permis persoanelor de rand sa
imprumute si mai mult, mult peste cat puteau teoretic sa plateasca - toata lumea asteptandu-se ca odata ce pretul urca sa isi recupereze
"riscul".
La punctul maxim al bulei imobiliare, cele mai mari trei banci ale Islandei datorau creditorilor externi de SASE ori PIBul acelei tari.
Nici cresterea dobanzilor nu putea opri cercul vicios ( de care am mentionat in articolul anterior ) deoarece creditorii straini se aruncau cu
oerte din ce in ce mai avantajoase pt a profita de toata nebunia asta.
Petrecerea s-a terminat in Oct 2008 cand criza a atins Islanda - bancile islandeze erau falimentare.
NOTA:
Bancile sunt obligate prin lege sa isi creeze provizioane - acestea sunt un fel de suma separata, ce nu poate fi imprumutata si este acolo pt
a acoperi eventualele credite proaste. Acea suma e de obicei 10-15% din total.
Bancile deasemenea pot imprumuta mai mult decat bani au in mod real printr-un proces numit "leveraging".
Cota unei banci normale de leveraging ( imi scapa termenul in romana ) este de x3-x5, cu alte cuvinte banca daca are 100 de lei, poate
imprumuta ca si cum ar avea 300- 500 de lei. Acesta este un leveraging normal.

Cu cat proportia de bani "fictivi" fata de bani reali creste insa, cu atat creste si riscul de insolventa ( pt ca proportia provizionului
obligatoriu devine aproape egala cu suma total de bani reali ).
In 2008 in Islanda bancile acelei tari aveau leveraging de 1:30-1:35, ceea ce inseamna ca ele imprumutasera de 35 de ori (!) mai multi bani
decat aveau de fapt.

Standard Modus operandi pt guvernele lumii a fost sa isi salveze sectorul financiar. Guvernul SUA de exemplu a cumparat toate creditele
"toxice" ( chiar asa sunt numite - cat onestitate ) ale bancilor, si le-a imprumutat bani intr-o perioada cand NIMENI de pe glob n-ar fi
facut-o.
Anglia a facut la fel si Europa in mare parte la fel. Datoria a fost nationalizata.Ce a insemnat asta?
Insemna ca prin economie creditul se misca din nou - ca sangele prin organism.

Si aici iar o mica nota:
De ce este creditul asa de important in Europa si SUA, si stiu ca este semi-irelevant pt noi care inca folosim bani lichizi pt achizitii dar
in zona vestica totul, absolut totul se poate cumpara cu cardul de CREDIT.
Ce inseamna cardul? Inseamna o datorie. Cand platesti, banca da pe loc banii vanzatorului pt ca acesta sa isi rezume activitatea normal, sa
isi plateasca angajatii, etc si iti adauga tie o datorie pe care la un moment dat trebuie sa o platesti.
La noi in Romania acest procedeu nu e asa raspandit dar e important acolo pt ca este. SI de ce e important?
Totul depinde de credit.
Bancile obtin profituri uriase pt acele credite care le acorda prin carduri - de aia cladirile bancilor arata parca sunt un templu in orice oras.
Cateodata banii intrati intr-o banca sunt mai putini decat cei iesiti, intr-o zi data. Cum o banca nu are voie sa aiba sub limita minima ( acel provizion care l-am mentionat ) bancile au voie sa se imprumute INTRE ELE, pentru o zi, cu scopul de a-si balansa bugetul pe acea zi.
Sa zicem ca am scoate din acest sistem, "cimentul" care il tine in picioare - si stiu ca ma complic in metafore dar o sa vedeti ca am o
finalitate in gandirea asta.
Care e cimentul asta?
INCREDEREA. Increderea ca banca careia i-am imprumutat ne va returna banii inapoi in ziua urmatoare - pt ca altfel suntem morti, banca
centrala ne va inchide sucursala si s-a terminat.
Ce ar putea spala acest "ciment" ? Increderea aceasta?
Suspiciunea ca nici o banca nu este solvabila. Iar in 2008 cand bancile si-au dat seama ca stau cu fundul pe niste hartii de proprietate care
nu vor fi platite NICIODATA, nu doar au realizat ca sunt falimentare, au realizat ca si ALTE BANCI au realizat acelasi lucru.

Asa ca la sfarsitul zilei, cand a venit timpul sa incheiem bilantul, hopa, avem bani mai putini intrati - ok nu e nici o problema, mergem si imprumutam de la alta banca.
Nici o alta banca nu iti va imprumuta banii, pt ca stie ca maine s-ar putea sa spui : "Pai, stiti, a trebuit sa returnam banii deponentilor
nostrii, asa ca n-avem cum sa va dam inapoi".
Nici o banca nu indraznea sa mai imprumute si nu mai avea incredere ca alte banci sunt solvabile, pt ca nici ei nu erau !
Si cum totul merge pe credit in aceasta parte a lumii, coborai la magazinul Carrefour ( aici in Belgia e unul chiar vis-a-vis ) , intindeai
cardul de credit, vanzatorul radea de tine si ti-o intindea inapoi spunan😛 "NU MAI AI credit".
Si cum multa luma care dp ei vreo 20-30 euro, aveai problema mare.

Ok, revenind,
Islanda a ales calea nebatuta: guvernul a declarat ca va "salva" doar conturile deponentilor domestici - ceilalti vor trebuie sa 'se lupte pe
resturile ramase" ( citat ).
A refuzat deasmenea sa plateasca guvernelor straine pt costul compensarii deponentilor acelor tari catre bancile islandeze: daca erai strain
si aveai bani depusi la banca X a islandei, pa pa, nu aveai sa ii mai vezi, Have a nice day!
In acelasi timp, in loc sa isi mentina cu efort pe liia de plutire moneda, Islanda si-a devalorizat coroana cu pana la 55-60%. Deasemenea a
impus controlae stricte asupra capitalului pt a impiedica banii sa paraseasca tara.
Ideea aceasta nu i-a venit d-nului Hollande care cand a crescut taxele pt bogatii care au muls tara aceea, s-a trezit ca personaje precum
monsieur DePardieu care si-a format cariera in tara vinurilor, i s-a facut subit pofta de vodka. Si presedintle Putin i-a inmanat el insusi
pasaportul rus.
Halal loialitate tarii tale.
Nice.

Rezultatul:

Islanda a fost lovita puternic, de la al-3-lea trimestru al 2007 pana in al-2-lea trimestru 2010 economia Islandeza s-a contractat cy 14.3%.
Contractia unei economii inseamna oferta locurilor de munca SCADE, iar somajul creste.
Caderea in valoare a coroanei a dus inflatia la 19% - prin comparatie Romania are o rata de inflatie de 5.4%, iar Ungaria 5,6%.
Colapsul bancilor locale a ruinat bursa de valori al carei indice a cazut de la 8238 ( 17 aug 2007 ) la 379.93 ( 13 martie 2009 ) - mai mult
de 95% in doar 18 luni.

Decizia de a nu compensa guvernele britanice si daneze pt ajutorul dat bancilor a transformat deasemenea Islanda intr-o tara paria pe scena
internatinala. Anglia s-a folosit de "legislatia anti-terorism" ( interesanta optiune mai ales ca Londra a fost un mare cauzator al crizei )
pentru a bloca activele banciicentrale islandeze.
Mai rau, daca Anglia castiga procesul intentat curtii Economice Europene impotriva Islandei, aceasta din urma va trebui sa plateasca tuturor
guvernelor ce au ales varianta salvarii bancilor.
Suna groaznic pana acum, nu?
Dar cand comparam cu ce s-a intamplat in alte tari, ne dam seama ca Islanda a scapat relativ intacta - mai ales avand in vedere cat de mare
era "problema" ei in 2008.

Taierea salariilor reale nete ( prin inflatie ) a insemnat ca somajul a atins un plafon maxim de 7.6% in 2010 - mai mic decat multe tari
continentale ( Spania 25% Grecia 37% , etc ). In plus dp picajul initial, economia Islandei a inceput sa creasca din nou - PIBul a crescut cu
6.9% din al 2-lea trimestru 2010. In plus decizia de a nu salva bancile a insemnat ca procentul de datorie vs PIB a ramas la 100% si se
preconizeaza sa scada pe anii urmatori.
Prin comparatie Grecia - are o datorie de 120% din PIB ( estimari optimiste ) si de 185% ( cele mai realiste ). Iar SUA are 280% din PIB si
creste cu cate 54,000$ / secunda.


Ce poate invata Europa din acest caz?
In primul rand Grecia nu poate fi "rezolvata" asa. Problema Islandei e similara cu cea a Irlandei - explozia unui sector financiar lacom mai
degraba decat o deficienta cronica de a balansa bugetul devenita acuta de salvarea bancilor.
Deasemenea Grecia este legata de euro deci nu isi poate fluctua moneda dp cum ii vine ei bine. Ceea ce e bine pt Grecia nu e bint pt Germania
si asa mai departe.
Dar unele lucruri sunt universale si ar trebui preluate de toate guvernele:
1) doar conturile deponentilor autohtoni vor fi acoperite de stat,restul, Dumnezeu cu mila. Ati riscat, ati pierdut.
2) UE trebuie sa integreze institutiiel financiare mai bine pt a putea control fluctuatia euro si a oferi Greciei mana de ajutor de care are
intr-adevar nevoie - aruncatul banilor in groapa nu functioneaza si nu face decat sa puna paie pe foc.

Toate acestea sunt optiuni logice, a caror viabilitate orice om le poate vedea. Dar cum spuneam mai inainte, capitalismul este mereu in
conflict cu principiile democratice
, asa ca alesii spun ceva ( pt a primii votul multimii ) si fac altceva ( pt ca acolo sunt banii pt
campania politica ).




Articolul urmator va schimba putin tema - ca sa nu ne plictisim de atata finante si economie. Ne vom uita cum industriile poluante au sustinut si sustin in continuare miscarile anti-ecologice din lume, si interesele lor.
(Luni apare urmatorul numar )