Despre taxe şi bani în toate felurile
Day 867, 00:36
•
Published in Romania 
•
by
•
by Open_Minded
.
.
Aş dori ca acest articol să nu fie catalogat ca simplă propagandă în preajma alegerilor ci mai mult o consultare publică care să fie la îndemâna viitorului preşedinte indiferent care va fi acesta. Dacă va primi însă ştampila de articol electoral recomand citirea de două ori. Aceast articol vine şi ca urmare a faptului ca Alex Crăciun a preferat să solicite modificarea taxelor fără o consultarea publică pe parcursul ultimilor două mandate ale sale (contrar procedurii practicate de alţi preşedinţi înaintea sa) şi pentru publicarea unui articol în care după opinia mea emite erori grave.
Ca să-mi clarific în mod transparent poziţia am să precizez de la început că eu cred că modificarea taxelor era necesară. Am fost unul dintre artizanii ultimei modificări generale a taxelor în timpul mandatului lui Adiemus şi cred că pentru acel moment acestea au fost stabilite la un nivel aproape optim (în opinia mea) după formula 12% - Income Tax şi 4% - VAT. Spun aproape optim pentru că eu am propus un pic diferit însă s-a ajuns la acest nivel în urma discuţiilor şi negocerilor inter-partide. Dar condiţiile economico-sociale se modifică în timp, apar noi condiţionări şi generăm noi provocări pe care statul trebuie să le administreze. La începutul mandatului lui Adiemus existau anumite rezerve finaciare şi urma să fie demarat un război care ar fi adus prin consumul de arme venituri mai mari. La începutul mandatului lui Alex Crăciun, după câte se pare cheltuielile curente depăşeau veniturile la buget.
Ei da, consider că în anumite condiţii şi în anumite proporţii o majorarea a taxelor poate aduce la nivel bugetului resurse suplimentare care administrate inteligent pot aduce beneficii mai mari comunităţii decât aceleaşi sume distribuite în mii de conturi (unele la cetăţeni fără experienţă sau chiar în moarte clinică) unde pot fi irosite. Însă aşa cum diavolul stă în detalii, la fel, secretul taxelor şi folosirii lor stă tocmai în ceea ce numeam anumite condiţii, anumite proporţii şi adminsitrare inteligentă şi secundar în mărimea lor.
Câteva precizări:
- Alex a avut amabilitatea, să spunem aşa, să mă consulte înainte de a deveni din nou preşedinte despre oportunitatea majorării taxelor făcînd o comparaţie cu nivelul taxelor pentru salarii din real life (absolut nerelevantă comparaţia în opinia mea).
- Acum câteva luni am facut, strict de curiozitate, un studiu de impact asupra nivelului optim de taxare astfel încât să se obţină un maxim de venituri bugetare prin aducerea evaziunii fiscale la un nivel cat mai mic. Acest studiu nu a ţinut cont de o serie de factori cum ar fi interacţiunile economiilor naţionale, condiţionari de acţiune ale militarilor care lucreză în firmele unităţilor militare şi în nici un caz de nivelul cheltuielilor la buget. Acest nivel optim calculat de mine se situează la 13-14% pentru income tax şi 3,5-4% pentru VAT. Ca să vă daţi seama de sensizitivitatea la modificare taxelor în modelul menţionat, trebuie să vă spun că, modificarea de la 4% la 5% a VAT creşte evaziunea pe această taxă cu minim 30% iar la un VAT de 2,5% evaziunea este teoretic nulă.
-Pentru cine nu ştie e de menţionat că în acest moment jocul nu permite cunoaşterea influnţei schimbării taxelor în încasări pe surse ci se poate şti maxim o sumă totală de bani intrată în conturile trezoreriei, deci nu se pot face încercări multiple pentru un “fine tuning”.
Concluzia mea în discuţia cu Alex a fost că având în vedere situaţia actuală s-ar putea discuta o forumlă de taxare de 17% Income Tax şi 4% VAT, nivel care ar asigura venituri suplimentare la buget, nu ar genera evaziune masivă şi nici nu ar presupune o curbă de sacrificiu exagerată.
Ce s-a întâmplat mai departe ştiţi, avem un sistem de taxare pe domeniile importante de 19%-1% în locul celui de 12%-4%. Dar ştim ce aduce în plus la buget această modificare?
Alex Crăciun cu siguranţă NU. El a propus cu o nonşalanţă totală modificarea taxelor după formula 19%-1% (ca formulă pe care o preferă) spunând însă celor din Congress că dacă decid pentru 16%-4% pentru el este tot ok, pentru că se ajunge tot la 20%. Păi cum aşa, avem 10 mere şi 10 pere, le curăm coaja şi spunem că avem 20 de gutui? Domnule Crăciun baza de impozitarea a celor două taxe (income tax şi VAT) este diferită şi încă foarte mult, deci adunări de genul 19+1 nu numai că nu dau 20 dar vă conduc şi la concluzii gresite şi deci decizii proaste.
VAT se aplică bunurilor care se tranzacţionează pe piaţă iar Income Tax se aplică asupra salariilor (exclude impozitul de veniturile managerilor aici pentru că ele sunt nesemnificative, aceştia folosind monetary market pentru aşi extrage venituri din firmă şi nu butonul collect). Între aceste două noţiuni există o diferenţă mare. Pentru a afla nivelul de fiscalitate general (acel iubit 20% de către dl Crăciun) ar trebui găsit un numitor comun. La modul profesionist nu se face o astfel de extrapolare însă pentru că nu ne dorim chiar o acurateţe academică şi mai ales pentru a nu face demonstraţii pe care să nu le înţeleagă nici profesorii universitari am putea încerca de dragul jocului să facem şi aşa ceva. Vă garantez că nu este un lucru foarte simplu pentru că trebuie să avem în vedere mai mulţi factori cum ar fi: numărul de firme de piaţă structurat pe domenii mari (Land, Manufacturing …), apoi structura pe caliatate a acestora (Q1…Q5), numarul de angajaţi pe skill, ponderea tranzacţiilor pe piaţă, evoluţia stocurilor, salariile medii pe piaţa muncii, ponderea celor ce lucrează în firmele unităţilor militare vs. cei ce lucreză în mediu privat etc. Ei bine, nu am avut de lucru şi am încercat un astfel de exerciţiu.
Conclizia? Dacă ar fi să considerăm ca numitor comun produsele vândute pe piaţă, deci valoarea la care se aplică VAT şi am transpune valoarea salariilor în preţul mediu de vânzare al producelor am constata după calcule destul de laborioase că salariile reprezintă cca. 56% din acesta. Şi de aici ajungem la concluzia că 1% aplicat asupra salariilor este egal cu 0,56% aplicat asupra VAT. Aşadar nivelul de taxare de 19%-1% înseamnă un nivel general de impozitare de 11,64%. (19x0,56+1) Şi s-a ajuns aici de la formula 12%-4% care genera un nivel general de impozitare de 10,72%. Aşadar o creştere a fiscalităţii cu 0,92 puncte procentuale sau o variaţie de + 8,58%. Nu-i aşa că acel “aproximativ 20%” indicat de preşedintele Crăciun este mult diferit faţă de 11,64%? Ce este şi mai greşit este că după că acestă creştere de impozitare de sub un punct procentual, adică de patru ori mai mică decât cea scontată ea este făcută şi de o manieră să avantajeze proprietarii de firme în detrimental angajatului simplu. Dar dacă v-aş spune că această formulă cu 19% impozit pe salarii va genera o evaziune fiscală de minim 10% ceea ce s-ar transpune într-un minim 5,6% reducere în gradul de fiscalitate iar reducerea VAT nu are avantajul de a reduce aproape de loc evaziunea la un 4% aceasta fiind foarte mică după cum am explicat mai sus. Şi nu i-au in calcul aici pe cei care au plecat din ţară sub impulsul nervilor. Aşadar modificarea de taxe a domnului Crăciun şi echipa nu a adus mare lucru la buget însă în fapt încurajează evaziunea fiscală pe salarii şi reduce veniturile personale.
Alex are răbdarea să ne prezinte în articolul lui despre taxe structura acestora în primele 9 cele mai mari ţări din eRepublik demosntrându-ne cu tărie că media sumei celor două taxe etse 20. Insistă şi insistă să aducen cele două taxe, mere cu pere = gutui. Dar “îi scapă” să observe că în afară de Polonia )care are totuşi o structură socială diferită de toţi ceilalţi) toate ţările menţionate au un VAT care pleacă de la 4% iar media este 5,44%.
Ar fi avut un singur argument reducerea VAT, faptul că se reduc preţurile, Romania va fi competitivă la export şi astfel vor creşte vânzările. Ei da, vânzările au crescut însă nu din motive de reducere a VAT pentru că în această perioadă au crescut şi preţurile şi încă de o manieră care face modificarea VAT nesemnificativă ca influenţă.
Să ne fie clar, creşterea veniturilor la buget nu se datorează creşterii taxelor ci aproape exclusiv creşterii preţurilor de vanzare (la unele produse cu procente foarte mari) dar şi a consumului, după cum explica şi Alex.
De ce s-a ales formula 19%-1% care era clar că este dezechilibrată în de defavoarea celei de 16-4% care ar fi dat un nivel general de impozitare de 13% şi cu o evaziune mai mică, dezavantajand astfel masa jucătorilor, ar putea fi explicat de unii, eventual, că AC este un mare industriaş (nu domnule, eu produc li vând în mare parte în alte ţări) care dacă am presupune ca vinde de cca 100 GOLD/zi, VAT-ul de 1% faţa de cel de 4% i-ar aduce un supliment de profit de 3 GOLD /zi, adică 90 GOLD pe lună ceea ce nu e foate mult pentru el dar e de luat nu de dat, deci e bine. Însă eu personal cred că e mai mult necunoştere decât rea-intenţie. Sau cum spune un coleg de-al lui, este economie de la televizor şi nu din cărţi.
Alex are curajul să recunoscă faptul că nu e economist şi spune că nici nu e nevoie in eRepublik pentru că e suficient să cunosti mecanica jocului. Personal îi dau dreptate, nu trebuie să fii economist, dar de un pic de aritmetică e nevoie domnule inginer. Ori ne dovediţi pe zi ce trece că nu prea cunoaşteţi această materie (fiind celebru şi calculul lui de la BNR în care cursul mediu al speculaţiilor a fost mai mare decât maximul intervalului). Ori, dacă doriţi să fiţi preşedinte şi vă asumaţi modificări de taxe fără a genera consultări cu comunitatea, pe lângă faptul că e o imensă impoliteţe faţă de masa jucătorilor s-ar presupune să fiţi tobă de experinţă cu cifrele. Însă, după cum se vede, nu e cazul şi nici nu v-aţi luat în echipa cu manevrat banii decât din cei care “le văd” pe persoană fizică şi mai puţin pe macroeconomie.
Celor doi-trei cititori care au avut răbdare până la sfârşit le cer scuze pentru conţinutul ceva mai didactic şi prin urmare anost, însă subiectul o cerea, şi promit să mă revanşez cu un articol din seria “Scrisorile unui politician către …”.
Open_Minded
Don’t worry, be brain.
.
.
.
Aş dori ca acest articol să nu fie catalogat ca simplă propagandă în preajma alegerilor ci mai mult o consultare publică care să fie la îndemâna viitorului preşedinte indiferent care va fi acesta. Dacă va primi însă ştampila de articol electoral recomand citirea de două ori. Aceast articol vine şi ca urmare a faptului ca Alex Crăciun a preferat să solicite modificarea taxelor fără o consultarea publică pe parcursul ultimilor două mandate ale sale (contrar procedurii practicate de alţi preşedinţi înaintea sa) şi pentru publicarea unui articol în care după opinia mea emite erori grave.
Ca să-mi clarific în mod transparent poziţia am să precizez de la început că eu cred că modificarea taxelor era necesară. Am fost unul dintre artizanii ultimei modificări generale a taxelor în timpul mandatului lui Adiemus şi cred că pentru acel moment acestea au fost stabilite la un nivel aproape optim (în opinia mea) după formula 12% - Income Tax şi 4% - VAT. Spun aproape optim pentru că eu am propus un pic diferit însă s-a ajuns la acest nivel în urma discuţiilor şi negocerilor inter-partide. Dar condiţiile economico-sociale se modifică în timp, apar noi condiţionări şi generăm noi provocări pe care statul trebuie să le administreze. La începutul mandatului lui Adiemus existau anumite rezerve finaciare şi urma să fie demarat un război care ar fi adus prin consumul de arme venituri mai mari. La începutul mandatului lui Alex Crăciun, după câte se pare cheltuielile curente depăşeau veniturile la buget.
Ei da, consider că în anumite condiţii şi în anumite proporţii o majorarea a taxelor poate aduce la nivel bugetului resurse suplimentare care administrate inteligent pot aduce beneficii mai mari comunităţii decât aceleaşi sume distribuite în mii de conturi (unele la cetăţeni fără experienţă sau chiar în moarte clinică) unde pot fi irosite. Însă aşa cum diavolul stă în detalii, la fel, secretul taxelor şi folosirii lor stă tocmai în ceea ce numeam anumite condiţii, anumite proporţii şi adminsitrare inteligentă şi secundar în mărimea lor.
Câteva precizări:
- Alex a avut amabilitatea, să spunem aşa, să mă consulte înainte de a deveni din nou preşedinte despre oportunitatea majorării taxelor făcînd o comparaţie cu nivelul taxelor pentru salarii din real life (absolut nerelevantă comparaţia în opinia mea).
- Acum câteva luni am facut, strict de curiozitate, un studiu de impact asupra nivelului optim de taxare astfel încât să se obţină un maxim de venituri bugetare prin aducerea evaziunii fiscale la un nivel cat mai mic. Acest studiu nu a ţinut cont de o serie de factori cum ar fi interacţiunile economiilor naţionale, condiţionari de acţiune ale militarilor care lucreză în firmele unităţilor militare şi în nici un caz de nivelul cheltuielilor la buget. Acest nivel optim calculat de mine se situează la 13-14% pentru income tax şi 3,5-4% pentru VAT. Ca să vă daţi seama de sensizitivitatea la modificare taxelor în modelul menţionat, trebuie să vă spun că, modificarea de la 4% la 5% a VAT creşte evaziunea pe această taxă cu minim 30% iar la un VAT de 2,5% evaziunea este teoretic nulă.
-Pentru cine nu ştie e de menţionat că în acest moment jocul nu permite cunoaşterea influnţei schimbării taxelor în încasări pe surse ci se poate şti maxim o sumă totală de bani intrată în conturile trezoreriei, deci nu se pot face încercări multiple pentru un “fine tuning”.
Concluzia mea în discuţia cu Alex a fost că având în vedere situaţia actuală s-ar putea discuta o forumlă de taxare de 17% Income Tax şi 4% VAT, nivel care ar asigura venituri suplimentare la buget, nu ar genera evaziune masivă şi nici nu ar presupune o curbă de sacrificiu exagerată.
Ce s-a întâmplat mai departe ştiţi, avem un sistem de taxare pe domeniile importante de 19%-1% în locul celui de 12%-4%. Dar ştim ce aduce în plus la buget această modificare?
Alex Crăciun cu siguranţă NU. El a propus cu o nonşalanţă totală modificarea taxelor după formula 19%-1% (ca formulă pe care o preferă) spunând însă celor din Congress că dacă decid pentru 16%-4% pentru el este tot ok, pentru că se ajunge tot la 20%. Păi cum aşa, avem 10 mere şi 10 pere, le curăm coaja şi spunem că avem 20 de gutui? Domnule Crăciun baza de impozitarea a celor două taxe (income tax şi VAT) este diferită şi încă foarte mult, deci adunări de genul 19+1 nu numai că nu dau 20 dar vă conduc şi la concluzii gresite şi deci decizii proaste.
VAT se aplică bunurilor care se tranzacţionează pe piaţă iar Income Tax se aplică asupra salariilor (exclude impozitul de veniturile managerilor aici pentru că ele sunt nesemnificative, aceştia folosind monetary market pentru aşi extrage venituri din firmă şi nu butonul collect). Între aceste două noţiuni există o diferenţă mare. Pentru a afla nivelul de fiscalitate general (acel iubit 20% de către dl Crăciun) ar trebui găsit un numitor comun. La modul profesionist nu se face o astfel de extrapolare însă pentru că nu ne dorim chiar o acurateţe academică şi mai ales pentru a nu face demonstraţii pe care să nu le înţeleagă nici profesorii universitari am putea încerca de dragul jocului să facem şi aşa ceva. Vă garantez că nu este un lucru foarte simplu pentru că trebuie să avem în vedere mai mulţi factori cum ar fi: numărul de firme de piaţă structurat pe domenii mari (Land, Manufacturing …), apoi structura pe caliatate a acestora (Q1…Q5), numarul de angajaţi pe skill, ponderea tranzacţiilor pe piaţă, evoluţia stocurilor, salariile medii pe piaţa muncii, ponderea celor ce lucrează în firmele unităţilor militare vs. cei ce lucreză în mediu privat etc. Ei bine, nu am avut de lucru şi am încercat un astfel de exerciţiu.
Conclizia? Dacă ar fi să considerăm ca numitor comun produsele vândute pe piaţă, deci valoarea la care se aplică VAT şi am transpune valoarea salariilor în preţul mediu de vânzare al producelor am constata după calcule destul de laborioase că salariile reprezintă cca. 56% din acesta. Şi de aici ajungem la concluzia că 1% aplicat asupra salariilor este egal cu 0,56% aplicat asupra VAT. Aşadar nivelul de taxare de 19%-1% înseamnă un nivel general de impozitare de 11,64%. (19x0,56+1) Şi s-a ajuns aici de la formula 12%-4% care genera un nivel general de impozitare de 10,72%. Aşadar o creştere a fiscalităţii cu 0,92 puncte procentuale sau o variaţie de + 8,58%. Nu-i aşa că acel “aproximativ 20%” indicat de preşedintele Crăciun este mult diferit faţă de 11,64%? Ce este şi mai greşit este că după că acestă creştere de impozitare de sub un punct procentual, adică de patru ori mai mică decât cea scontată ea este făcută şi de o manieră să avantajeze proprietarii de firme în detrimental angajatului simplu. Dar dacă v-aş spune că această formulă cu 19% impozit pe salarii va genera o evaziune fiscală de minim 10% ceea ce s-ar transpune într-un minim 5,6% reducere în gradul de fiscalitate iar reducerea VAT nu are avantajul de a reduce aproape de loc evaziunea la un 4% aceasta fiind foarte mică după cum am explicat mai sus. Şi nu i-au in calcul aici pe cei care au plecat din ţară sub impulsul nervilor. Aşadar modificarea de taxe a domnului Crăciun şi echipa nu a adus mare lucru la buget însă în fapt încurajează evaziunea fiscală pe salarii şi reduce veniturile personale.
Alex are răbdarea să ne prezinte în articolul lui despre taxe structura acestora în primele 9 cele mai mari ţări din eRepublik demosntrându-ne cu tărie că media sumei celor două taxe etse 20. Insistă şi insistă să aducen cele două taxe, mere cu pere = gutui. Dar “îi scapă” să observe că în afară de Polonia )care are totuşi o structură socială diferită de toţi ceilalţi) toate ţările menţionate au un VAT care pleacă de la 4% iar media este 5,44%.
Ar fi avut un singur argument reducerea VAT, faptul că se reduc preţurile, Romania va fi competitivă la export şi astfel vor creşte vânzările. Ei da, vânzările au crescut însă nu din motive de reducere a VAT pentru că în această perioadă au crescut şi preţurile şi încă de o manieră care face modificarea VAT nesemnificativă ca influenţă.
Să ne fie clar, creşterea veniturilor la buget nu se datorează creşterii taxelor ci aproape exclusiv creşterii preţurilor de vanzare (la unele produse cu procente foarte mari) dar şi a consumului, după cum explica şi Alex.
De ce s-a ales formula 19%-1% care era clar că este dezechilibrată în de defavoarea celei de 16-4% care ar fi dat un nivel general de impozitare de 13% şi cu o evaziune mai mică, dezavantajand astfel masa jucătorilor, ar putea fi explicat de unii, eventual, că AC este un mare industriaş (nu domnule, eu produc li vând în mare parte în alte ţări) care dacă am presupune ca vinde de cca 100 GOLD/zi, VAT-ul de 1% faţa de cel de 4% i-ar aduce un supliment de profit de 3 GOLD /zi, adică 90 GOLD pe lună ceea ce nu e foate mult pentru el dar e de luat nu de dat, deci e bine. Însă eu personal cred că e mai mult necunoştere decât rea-intenţie. Sau cum spune un coleg de-al lui, este economie de la televizor şi nu din cărţi.
Alex are curajul să recunoscă faptul că nu e economist şi spune că nici nu e nevoie in eRepublik pentru că e suficient să cunosti mecanica jocului. Personal îi dau dreptate, nu trebuie să fii economist, dar de un pic de aritmetică e nevoie domnule inginer. Ori ne dovediţi pe zi ce trece că nu prea cunoaşteţi această materie (fiind celebru şi calculul lui de la BNR în care cursul mediu al speculaţiilor a fost mai mare decât maximul intervalului). Ori, dacă doriţi să fiţi preşedinte şi vă asumaţi modificări de taxe fără a genera consultări cu comunitatea, pe lângă faptul că e o imensă impoliteţe faţă de masa jucătorilor s-ar presupune să fiţi tobă de experinţă cu cifrele. Însă, după cum se vede, nu e cazul şi nici nu v-aţi luat în echipa cu manevrat banii decât din cei care “le văd” pe persoană fizică şi mai puţin pe macroeconomie.
Celor doi-trei cititori care au avut răbdare până la sfârşit le cer scuze pentru conţinutul ceva mai didactic şi prin urmare anost, însă subiectul o cerea, şi promit să mă revanşez cu un articol din seria “Scrisorile unui politician către …”.
Open_Minded
Don’t worry, be brain.
.
.
Facebook
Twitter
Discord
Comments
Interesant. Ce ne-am face noi daca nu ar fi AC...
Am citit tot si-ti accept scuzele. 🙂
Acum trebuie sa ma apuc de recitit cu o foaie si-un creion...
Felicitari! Articol mai muncit ca asta nu cred ca am vazut.
Eu sunt pentru mentinerea nivelul de taxare existent inainte de Craciun! De ce este nevoie de majorarea taxelor? Pentru acumulare sau pentru sponsorizare? Chestia cu armata, eu nu o cred! Cunosc jucatori din GN care in opinia mea nu primesc ajutor de la stat practic ei consuma ceea ce produc. Mai mult de jumatate din luptele pe care le dau sunt fara arme. În ceea ce priveste evaziunea pot afirma cu tarie cel mai mare evazionist e Armata! Astept injuraturile!
vand casa q2
@Kurupt93 Esti prea tare. Esti in joc de o zi, ai casa q2 si vrei deja sa o vinzi!
de abia astept sa propun sa scimbam legile la loc
I support the above article!
Eu toata viata n-am suportat adunatura asta care o face Alex Craciun, cu cascheta intr-o parte ca sa para mai intelectual!
Iar in privinta fine tunningului as putea adauga ca se pot testa, si evalua efectele.
A existat un asemenea tool, a fost facut la cererea mea, dar cum eu nu am mai avut timp sa ma implic in si anume politica si/sau politica economica, a fost lasat de izbeliste.
Daca o sa am timp, o sa revin si eu cu un articol pe aceeasi tema.
sper sa reusesc azi.
Votat si felicitari pentru implicare!
Votat!!! Super tare Open
Grozav articolul! Imi cer eu scuze ca nu eram inscris la ziarul tau pana acuma. 🙂
Am citit atent si ideea e intr-adevar solida. As fi totusi interesat de cum ai ajuns la acel 56%.
La prima vedere, pare destul de clar ca baza de impozitare pentru VAT e mai mare decat cea a income tax. Insa totusi sunt calcule complicate aici. Ignorand profitul companiilor cand vine vorba de income tax, ramane faptul ca VAT nu se aplica pt raw materials pe cand salariile muncitorilor din land sunt impozitate.
Si chiar si lasand sectiunea de land la o parte, nu stim exact cate firma din manufacturing merg pe minus. Practic din acele firme, statul ia mai multi bani prin Income Tax decat prin VAT, raportat la un singur punct procentual.
De asta zic ca as fi extrem de curios sa vad cum ai ajuns la 56%.
Nu ma intelege gresit, in mare sunt de acord cu ideea articolului si sunt si eu convins ca un VAT de 1% e o mare greseala chiar daca ne raportam doar la evaziunea fiscala, insa vreau sa ma asigur ca ai luat toti factorii in considerare cand ai facut calculele.
Se poate sa vad si eu modelul construit de tine?
Interesant articol, unul dintre puținele de calitate din ultimul timp.
interesant, presedintii probabil ar trebui sa aiba consultanti economici, sa tina cont de ce spun ei in diferitele situatii in care s-ar putea afla economia romaneasca; pana la urma este un plus pentru Romania si nu pentru x sau y
O simpla precizare stupida. VAT e TVA (ca doar traim in eromania desi jocul este in engleza). Si inca o chestie...studiul tau de impact sa bazat pe minimalizarea evaziunii fiscale nu pe mazimizarea venitului bugetar.
@LetoVII
E vorba de maximizarea venitului bugetar PRIN minimizarea evaziunii fiscale (stii tu, se mareste baza de impozitare). 😉
Mynsc iti inteleg curiozitatea. Si eu am fost curios si de aia am muncit circa doua saptamani pentru evaluare.
Foarte-foarte interesant! Aştept şi completările lui smif.
ARTICOLUL E BUN DAR UITI UN SINGUR AMANUNT: CATE FIRME ARE eUGD IN ROMANIA SI PE CINE AVANTAJEAZA PANA LA URMA ACEASTA TAXA.
HAI SA FIM SERIOSI ACUM ROMANIA DESI ARE O SINGURA REGIUNE HIGH NU ARE PRETURI COMPETITIVE LA GRAU SI NICI LA FOOD PAI LA CAPITOLUL ASTA STA MAI BINE UNGARIA CARE CU 2 REGIUNI HIGH E MULT MAI COMPETITIVA
EU NU INTELEG IN CONTINUARE DE CE MAI CONSTRUIM DS SI DE CE SN CONSTRUCTII NU ARE SI EA O FIRMA DE LEMN ATASATA PENTRU A MAI REDUCE COSTURILE
si pentru a eradica din costuri, ideea lui dannysc este geniala!
sa se ia 10 bucati soldati cu top 10 skill in land care muncesc prin firme de iron ale celor o carca de unitati si sa se puna intr-una bucata firma de wood q5 prin america sau ceva si sa se produca wood pentru firmele SN`ului.
DS`uri si Spitale trebuiesc construite ca vine v2, atat e sigur ca o sa vina, nu si cand.
Si atunci vor deveni o resursa strategica.
MS AVEAM NEVOIE DE O LAUDA AZI
vote
felicitari pentru articol
@autor am avut rabdarea necesara parcurgerii textului.Subscriu la ideea cu 16 si 4 desi nu cred ca patronii care platesc salariile prin donatii isi vor schimba naravul.
@smif +dannysc Subscriu.
PS @open_minded tu de ce n-ai candidat?!?Mi-ar fi placut mai mult un presedinte cu creion decat unu' cu casca.Si sunt convins ca n-as fi fost singurul alegator.
Faza cu income-ul care se aplica doar unui procent din valoarea finala a produsului (se poate calcula si acest procent simplu din valorile de salarii si preturi de pe piata) am descoperit-o vara trecuta. Incercasem sa gasesc un sistem cat mai potrivit, pacat ca mi-am luat bann-ul exact atunci 😐
Income tax este diferit la manufacturing fata de land, tocmai din cauza lipsei TVA. TVA-ul este mai greu de evitat pe piata de food; lipsa lui pe piata de case este o ipocrizie.
felicitari pentru efort, un articol care merita citit.
foarte interesanta explicatie asupra economiei shi impozitului, tu ar trebui sa fii presedinte 😁 😃
Open_minded, revin cu cererea, mai devreme nu mi-ai raspuns.
Pot vedea si eu modelul construit de tine?
DANNYSC: FOARTE BUNE IDEILE MAN! DAR DA-TI CASTILE JOS DE LA URECHI SI NU MAI TIPA LA NOI CA MA DOARE CAPUL!!!
@Open_Minde😛 un articol de tip "PROBABIL". Si asta din multe motive.
Doar in capul tau poate fi faptul ca micsorarea TVA de la 4% la 1% aduce profituri suplimentare firmelor, realitatea in joc e cu totul alta, cand taxele se modifica patronii nu vor modifica pretul fara TVA, deci de diferenta respectiva profita cumparatorul, nu patronul.
De asemenea ne vorbesti despre niste "calcule" imaginare si cum ar creste ea evaziunea, sa fim seriosi.
Esti un economist atat de slab incat ne povestesti ca salariile sunt doar 56% din pretul unui produs, probabil nu iei raw materials in considerare, dar am o stire pentru tine... raw materials tot pe salarii se fac, nu pe aer.
Tu vorbesti din carti, eu iti spun din experienta de 2 ani in jocul asta, romanul isi cheltuie tot salariul. 1% tva e aproximativ egal cu 1% income tax.
Cel mai prost raspuns posibil, cel al lui AC (ma refer la partea a doua) 😐