Denumiri
visator
Românii izgoniți din Sudul Dunării de vremurile aprige din istorie s-au stabilit în zonele muntoase din sudul Peninsulei Balcanice și în Grecia.
Din Rumân, nume derivat din Romanus, limba latină, se transformă în Arumîn și apoi în Armân. Meglenoromâni ( Macedonia).
Cei din Albania își spun Romăni, Rămăni, Rumăni.
Macedoromânii și aromânii au fost și sunt păstori prin excelență, aceștia nu au suferit de pe urma “ Iobăgirii” populației.
Dar au suferit d.p.d.v etnic și social și s-au ales cu multe denumiri.
Sîrbii și slavii meridionali îi numeau “Țințari”, albanezii din Nordul Albaniei îi denumeau “ goci” , odată erau cei mai buni zidari în toată Peninsula Balcanică.
Grecii îi numeau Coțovlahi, o denumire întâlnită și la Miron Costin.
Vla care vine de la vlahi.
Ei erau cunoscuți sub de numele de “păstori ” , dat de mai multe popoare din Balcani,
Ciobani era o insultă adusă de turci și albanezi,
Dar între ei, macedoromânii se numeau după ținuturile din care erau.
Cei din Pind și Tesala – Epirioți
Cei din Muntele Gramos – Grămășteni
Păstori semi- nomazi din Albania – Fărșeroți, nume dat după denumirea satului Frașari, un centru românesc mai important, azi decăzut și locuit în mare măsură de albanezi.
O mare parte din românii orășeni din Albania și Macedonia se numesc “ Moscopoleni” de la numele orașului Moscopole.
Sursa Macedoromânii – Th Capidan
Dacă vrei să îți spui părerea fă-o civilizat fără insulte și alte conotații.
P.S
Oare ce se înțelege prin "păstorit"?
Eu mă refer la activitatea aia care se face prin transhumanță.
Nu e destul de clar?
Enjoy the eRepublik
Comments
Interesant subiect. Intamplator il stiu foarte bine, am cateva zeci de veri machedoni. Acum 300 de ani erau considerate 4 mari limbi balcanice: greaca, albaneza, aromana si bulgara, conform marelui centru cultural Moscopole unde a fost infiintata prima tipografie din Balcani.
Fortezi insa lucrurile putin cand spui ca au fost izgoniti din sudul Dunarii. Daca afli cateva detalii despre marele oras Moscopole, azi un mic satuc din Albania, atunci ai sa vezi lucrurile putin diferit.
Nu doar ca nu erau doar pastori, erau comercianti, manufacturieri, bancheri si erau mai avansati decat populatiile din jur.
Din Albania s-a incercat izgonirea aromanilor, nu din sudul Dunarii. Ba de turci, ba de albanezi.
Cand turcii au ras de pe fata pamantului orasul Moscopole, aromanii care au luat calea Greciei in majoritate au devenit pastori. Insa industriasii si bancherii s-au raspandit prin imperiul Habsburgic, inclusiv Transilvania. Asa ca sa nu te miri cand vei gasi in Budapesta secolului 19 pe cei mai mari bancheri ai vremii sa fie aromani.
Bunică-miu avea de exemplu mii si mii de oi inainte de razboi. Nu cred ca pastor este cuvantul cel mai potrivit pentru o asemenea activitate... 🙂 🙂
Nu am fortat-o eu. A scris-citit Capidan. Este vorba despre migrațiile popoarelor, au fost izolați de Dacia.
Șaguna, aromân, sunt multe personalități. Dar nu asta era subiectul.
Daca a mințit Th.Capidan mint și eu.
Te cred. Oricum istoria are multe fețe și interpretări.
Ia-o ca o completare la ce zici tu...
Inca o completare interesanta.
In anii de dupa cel de-al doilea razboi mondial, in Romania erau doua centre de razboi de gherila care se opuneau bolsevizarii Romaniei. Centre de rezistenta armata care au activat pana la inabusirea revolutiei maghiare din 1956 cand a devenit clar ca nimeni din afara nu ii va ajuta impotriva monstrului comunist.
Una in Fagaras alcatuita din militari romani care nu au acceptat subjugarea romaniei unei puteri straine precum Uniunea Sovietica
Alta in Dobrogea coordonata si condusa in principal de aromani.