Join the new world

Nu, acest atricol nu va fi un promo la Sport.ro on-line. Asta ca sa incep cu o gluma, dar va avertizez ca nu voi continua asa...
Inca din prima zi cand m-am nascut in e-Rep am incercat sa surprind sociologic, interactiunea e-umana din acest joc, sa ma dumiresc asupra paralelelor si antitezelor comportamentale, a particularitatilor care apar in societatea e-cetatenilor. Am incercat sa privesc in e-societatea in ansamblu, si, atat cat mi-a permis timpul destul de limitat, sa studiez particularitatile e-natiunilor, daca acestea corespund conceptelor noastre, dobandite prin proprie experienta sau induse, pe care le avem despre natiunile respective din RL (stiti voi, perfidul Albion, noblesse oblige si alte cutume mentale din astea). Obicei prost, care mi se trage probabil din ceea ce fac cotidian in RL. De asemenea, probabil si un refugiu personal, ca sa simt si eu un oarecare confort psihic, daca la business si la politica sunt ca si in RL, un nevrednic. Asta e, cum ziceam intr-un articol anterior, nu poti fugi de tine insuti din RL si sa devii complet altcineva in universul virtual. Si ca sa termin acest deja lung preambul, va spun ca am urmarit in tot acest timp cu nesat e-presa, atat din motivele enumerate mai sus, cat si ca sa-mi fac o minima educatie. Din fericire, exista surse de informare din belsug, anale istorice, etc. Interesul de a le rasfoi trebuie sa existe doar.
In ultimele 24 de ore s-a intamplat ceva cu totul neobisnuit si anume ca gaseam in cutia postala la fiecare logare, multe, incomparabil mai multe articole aparute in e-ziare la care am dat subscribe in timp decat de obicei. Chiar si jucatori veterani, de mult disparuti din peisajul media, iata ca in acest moment gaseau ceva de spus. Toate aceste articole se refereau evident, la viitorul imediat al e-Romaniei sub spectrul amenintarilor unor atacuri PEACE. Continuturile, mai linistitoare, alarmiste sau de-a dreptul apocaliptice, vizau, cum e si normal, toate domeniile e-vietii noastre, economic, militar, monetar, lupta de guerilla, etc.
Tarziu, in noaptea care a trecut, mi-am dat seama ca absolut toate articolele aveau un numitor comun, aratatul cu degetul. Ma voi explica imediat.
De la articolul oarecum linistitor al BNR, care ne facea un semn cu degetul mare in sus si pumnul strans din care intelegeam ca totul e OK (sau inca OK, sau in comparatie cu ce-o sa vina, ca n-am inteles prea bine), pana la majoritatea celorlalte scriituri, in care aratatorul autorilor se indrepta acuzator spre altul sau altii, care au fost la conducerea tarii, la conducerea unor unitati militare, oricum nume cu rezonanta ale e-Romaniei. Evident toata aceasta gestica degenera, in unele articole (din fericire putine) si in cateva commenturi pe alocuri, in semnul acela, pe care-l stim toti, cu degetul mijlociu indreptat in sus.
Erau si articole care propuneau solutii insolite, care mi-au adus aminte de bancul acela preistoric cu metoda de imbunatatire radicala a nivelului de trai in Somalia. Acela cu declararea unui razboi contra SUA, iar apoi sa fie cuceriti de americani. Dar ca nota generala, aratatul cu degetul a fost numitorul comun in e-presa ultimei zile. Daca s-ar fi scris "Istoria cresterii si descresterii Imperiului e-Roman", sunt convins ca cei mai noi in joc, studiind presa de ieri, ar fi doctori acum in partea cu descresterea.
Concluzia, facila pentru toata lumea, este ca noi avem acest “talent” unic importat din RL, de a ne sfasia intre noi chiar si cand suntem cu streangul de gat si cu sentinta la cinci minute de executare. Stiu, este greu sa trecem pentru injustitiile suferite, frustrarile acumultate, râcile vechi. Dar, pentru e-Dumnezeu, e totusiun joc, in care in niciun caz nu pierdem casa, nevasta, masina si serviciul si in care damage-ul pe care ni-l dau inamicii nu ne provoaca nici macar un frison.
Dupa revolutia din RL, am avut pentru multi ani (prea multi, poate) un presedinte care nu pierdea nicio ocazie, nicio iesire publica fara sa faca un indemn la “concordia nationala”. Desi nu mi-a fost simpatic niciodata, acum pot sa-i spun: “Domnule presedinte, stati linistit la locul dumneavoastra, dezideratul din RL, va ramane o himera si aici in e-Romania, ca si in cea reala!”