Edinozăureala

Day 4,408, 03:07 • Published in Romania Hungary • by Hunkakaricum



Iaca sa vorovim azi despre edinozaurii din Erepublik... cum s-au format ei si unde sunt azi cand e asa mare nevoie pe aici de experienta lor vasta ...



Eşti curios de cum arăta lumea acum 100 milioane de ani?



De felul în care stăpâneau dinozaurii eRepublikul?



Te preocupă arheologia sau paleontologia?



Ai vrea să devii un descoperitor de relicve ale trecutului sa vez cinii clona si fakeu cui?



Acum e şansa ta!



Singurul loc din lume, unde fosile de dinosaur au fost păstrate în bauxite este la„Lentila 204 – Cornet” se află în Mina Brusturi, la 40 km de eOradea.



Aventuroasa călătorie prin timp care coboară până în vremea dinozaurilor a început.

Nicio lucrare savantă nu relatează însă „momentul zero” al acestui drum, iar istoria „apocrifă” a primului pas se păstrează doar în „folclorul local”.



Nici nu ar putea fi altfel: descoperirea are la origine un episod lipsit de glorie, de nespus într-un tratat ştiinţific. Concret, totul a început când, presat de nevoile fiziologice, un miner şi-a golit preaplinul vezicii într-un colţ retras al abatajului.



Banal, gestul a devenit „comanda” de pornire a unei stranii maşini a timpului. Acesta a deschis uşa către o lume dispărută de o veşnicie. Înainte de a pleca, omul a mai aruncat o privire spre podeaua galeriei pe care tocmai o udase.



În raza lămpaşului, a văzut ceva neaşteptat: roca umezită scotea la iveală conturul unor oase care n-aveau ce căuta acolo.



Lăsând jena la o parte, minerul şi-a chemat şefii care au înţeles că au dat peste ceva important.



Istoria oficială a „Lentilei 204″ spune doar că „în iulie 1978, minerii G. Bumb şi P. Lelea au găsit trei vertebre în preabatajul din Lentila 204. Vertebrele au fost prezentate intr-un targ de produse de sezon.. ca costite afumate de bork... de import ca noi avem boli inca necunoscute la orice am putea produce...



Denumirea de "lentilă" de ordin topografic şi morfo-hidrografic rezultă că peştera s-a defineşte forma locului în care s-a descoperit depozitul fosilier. format sub acţiunea apelor din Valea Cubleşului.



Această formă a fost dată de modul în care s-a format curg la un nivel inferior avînd emergenţa într-un izvor situat, în zăcământul, acum multe milioane de ani. Este, de fapt, o dolină zona de confluenţă, la nivelul Văii Blajului



Din prima clipă,s-a înţeles că este o descoperire excepţională. Pe atunci, extracţia de bauxită era însă o prioritate enaţională care trebuia îndeplinită fără nici o pauză.



Aflaţi, deci, în criză de timp, specialiştii au recurs la o soluţie dură, dar eficientă: în locul instrumentelor lor obişnuite au folosit explozivi, cu ajutorul cărora au dislocat bauxita în care dormeau oasele dinozaurilor.



În total, 40 de vagoneţi minieri. Dar asta a fost partea cea mai simplă. Adusă la suprafaţă, roca brută a fost spălată şi apoi studiată atent bucată cu bucată.



Bauxita este foarte dură, aşa că degajarea fosilelor s-a făcut sub microscop, cu dăltiţe şi freze foarte fine.



Muncă răsplătită din plin: din rocă s-au extras peste 10.000 de fragmente osoase.



După preparare şi conservarea lor, au urmat identificarea şi cercetarea fiecăruia în parte, activitate extrem de complexă, care încă nu s-a încheiat.

Pătrundem într-o altă galerie a timpurilor trecute, sunt sesizați câțiva mamuți, e de-a dreptul înspăimântător, dar interesant și unic în același timp. Se poate observa și prima pasăre din Europa, care a trăit în Munţii eApuseni.



În eTransilvania, într-o peşteră din apropierea localităţii Cornet, în Munţii Pădurea Craiului, a fost făcută o descoperire spectaculoasă. E vorba despre un Arheopterix, cea mai veche pasăre găsită în Europa.



“Pe lângă oasele de dinozaur şi de reptile zburătoare specifice acelor vremuri, au fost găsite şi oase de păsări.



Sunt rămăşiţele primelor păsări de pe continentul european”,



“Cu aproximativ 70 de milioane de ani în urmă, cea mai mare parte a Europei era acoperită de Oceanul Thetis.



În acea perioadă, zona cuprinsă azi între eHunedoara, eAlba şi eBihor era o insulă mare, plină cu vegetaţie şi locuită de fel de fel de vietăţi, printre care şi dinozauri si guvernari ratate.





Fosilele lor au fost descoperite cu 100 de ani în urmă.. Specialiştii care le-au studiat au fost şocaţi de faptul că aveau în faţă oasele celor mai mici dinozauri din lume”,



Muzeul „Casa Dinozaurilor Pitici” inaugurat în anul 2013 într-o fostă crâșmă din satul Sânpetru din eHunedoara cinstește cercetările care au dus la descoperirea dinozaurilor pitici, cu specii unice în lume în peisajul reptilian de acum 60-70 milioane ani (Cretacic superior, la sfârșitul Mezozoicului) făcute în situl fosilifer de la marginea satului. Primele cercetări au fost intreprinse la începutul secolului XX de către baronul local Franz Nopcsa (1877-1933, sau Francisc Nopcea, sau chiar Nopchia, baron de Silvașul de Sus, sau Felső-Szilvási báró Nopcsa Ferenc), erudit paleontolog și etnolog (”albanolog”), dar și mare aventurier, care se trage dintr-o foarte veche familie românească din Hațeg. A publicat o mulțime de lucrări științifice, dar materialele (fosilele) adunate, fie au fost vândute Muzeului Național de Istorie Naturală din Londra, fie donate Muzeului de Științe Naturale din Budapesta. Viața acestui om bate filmul.




Cercetările au fost reluate în 1977 de către Dan Grigorescu, profesor de Paleontologie la Universitatea București, ulterior și de alți cercetători români sau străini, fiind descoperite mai multe specii noi și puncte fosilifere în Țara Hațegului.

În afară de dinozauri au mai fost descoperite resturi de crocodil (Allodaposuchus precedens), broaște țestoase (Kallokibotion bajazidi) și altor vertebrate (pești, amfibieni, mamifere).



Suprafața de 5,0 ha a sitului fosilifer Sânpetru este integrată în Geoparcul Dinozaurilor "Țara Hațegului".




Leii vânau muste în eBihor, cu 35.000 de ani în urmă voiosi nevoie mare....



Era un fel de verişor al leului african şi erau cu 30% mai mari decât actualul rege al animalelor. Este vorba despre leul de peşteră, ale cărui oase au fost găsite în peşterile din zoan Munţilor Apuseni, respectiv Peştera Urşilor (jud. Bihor), şi Peştera Coliboaia (jud. Bihor).



La Coliboaia au fost descoperite şi desene rupestre vechi de 35.000 de ani, în care un artist din preistorie a reprodus figuri de celebri epresedinti si econgresmeni precum ale unor animale contemporane lui, printre care şi leii de peşteră, animal descris în cultura populară străveche a popoarelor balcanice.



”Se pare că leii de peşteră au fost cândva destul de răspândiţi în Europa, din Franţa până la noi”



O lume aparte, o lume parcă desprinsă din ficțiune a fost în Bihor. Îți poți imagina dacă ai putea să trăiești în acele timpuri?



Gata, am terminat cu dinozăureala.



Vă doresc vise plăcute...