Join the new world

Dacă tot se fac donații pentru spring break, am zis sa pun si ceva educativ si m-am gandit la moneda euro.

Euro (ISO EUR, cu simbolul €) este moneda oficială a 19 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Aceste state, cunoscute colectiv ca „Zona euro”, sunt Austria, Belgia, Cipru, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Slovacia, Slovenia și Spania. Euro mai este folosit cu acordul comunității în Andorra, Monaco, San Marino și Vatican, iar două alte state — Kosovo și Muntenegru — utilizează moneda europeană fără să aibă acordul UE. Estimările arată că moneda euro este folosită zilnic de aproximativ 334 de milioane de europeni.

Noul tratat privind Uniunea Europeană, care conține dispozițiile necesare pentru punerea în aplicare a uniunii monetare, a fost convenit la Consiliul European de la Maastricht, din Țările de Jos, în decembrie 1991. La reuniunea Consiliului European de la Madrid din luna decembrie 1995, șefii statelor europene au stabilit denumirea noii monede: euro. Alte propuneri au fost respinse din cauza conotațiilor naționale. Printre aceste propuneri s-au numărat „ducat”, „ecu”, „florin”, „franc” sau cea de utilizare a euro ca prefix la valute existente (de exemplu „euromarca”). S-a căzut de acord ca denumirea monedei să fie aceeași în toate limbile oficiale ale Uniunii Europene (UE), ținând seama de alfabetele diferite, și să fie ușor de pronunțat. În primul rând, denumirea trebuia să fie simplă și reprezentativă pentru Europa. Numele euro a fost adoptat oficial la 16 decembrie 1995, iar moneda însăși a intrat pe piețele internaționale la 1 ianuarie 1999, înlocuind așa-numita unitate monetară europeană (ECU), iar apoi, la 1 ianuarie 2002, a fost introdusă în circulație înlocuind în cele din urmă monedele naționale din Zona euro.
Într-o primă etapă, BCN au furnizat bancnote și monede băncilor comerciale care, la rândul lor, au distribuit numerarul magazinelor, sucursalelor bancare etc. Noua serie de numerar nu dobândise încă statutul de monedă oficială, astfel că circulația acesteia era interzisă. Circulația în paralel a monedelor naționale și a euro, a fost limitată la cel mult opt săptămâni. Bancnotele euro furnizate băncilor au rămas în proprietatea băncilor centrale până la ora 00:00 a datei de 1 ianuarie 2002 din fiecare țară. Există aproximativ 11 miliarde de bancnote euro în circulație. Spre deosebire de monedele euro, bancnotele euro nu au o față națională, care să indice de unde provin. Aceasta informație este însă conținută într-un cod de pe reversul biletului. Prima literă indică în mod unic țara în care a fost emisă, numerele rămase dând o cifra de verificare unică pentru acea țară. Litera care identifică țara este în ordinea inversă alfabetului corespunzătoare inițialei țării respective. Un euro este subdivizat în 100 de cenți, numiți și centime în țările vorbitoare de limbi romanice, sau leptó (λεπτό) în Grecia. Simbolul euro a fost inspirat de litera grecească epsilon, ca o reflectare a faptului că Grecia este leagănul civilizației europene. „E“ este, desigur, și prima literă din cuvântul „Europa“. Cele două linii orizontale paralele puternic marcate intenționează să simbolizeze stabilitatea valutei. Abrevierea oficială a euro, EUR, a fost înregistrată la Organizația Internațională pentru Standardizare (ISO). La zece ani după apariția pe piață a bancnotelor euro, Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat, la 8 noiembrie 2012, că urmează să introducă în circulație, în mod treptat, începând cu luna mai 2013, a doua serie de bancnote euro intitulată „Europa”, după numele personajului din mitologie, care a dat numele continentului. La 10 ianuarie 2013, a fost dezvăluită publicului noua bancnotă cu valoare nominală de 5 euro, iar în cursul lunii mai 2013, primele bancnote cu această valoare nominală vor fi distribuite prin bancomate și la ghișeele băncilor. Bancnotele din prima serie vor fi retrase treptat din circulație, însă vor putea fi schimbate, pe termen nelimitat, la ghișeele băncilor.
Criteriile de la Maastricht sunt reguli (criterii de convergență) pe care trebuie să le îndeplinească o țară pentru a putea adopta moneda euro. Scopul acestora este de a proteja stabilitatea monedei. Țările respective trebuie de asemenea să implementeze legi specifice referitoare la funcționarea băncilor naționale și la alte aspecte monetare.
Printre aceste criterii de convergență se numără:
- rata inflației de consum armonizată, nu mai mult de 1,5 puncte procentuale peste media celor mai mici rate ale inflației în primele trei țări cu cele mai bune rezultate.
- deficitul public exprimat ca % din PIB; valoare de referință: nu mai mult de 3%
- datoria publică exprimat ca % din PIB; valoare de referință: nu mai mult de 60%
- rata dobânzilor pe termen lung; nu mai mult de 2 puncte procentuale peste rata celor trei țări cu cele mai bune rezultate din punct de vedere al stabilității prețurilor
- deviația față de o rată centrală; participare la Mecanismul european pentru ratele de schimb valutar timp de doi ani.

Avantajele monedei euro constau în faptul că promovează comerțul și creșterea economică. Consumatorii pot compara mai ușor prețurile din țările care fac parte din zona euro, ceea ce conduce la o competiție corectă între firme. Prin eliminarea riscurilor și a nesiguranței la ratele de schimb, euro reduce costurile asociate desfășurării de activități economice în altă țară. De asemenea, managementul solid al monedei euro a determinat scăderea inflației și a ratei dobânzilor. Această stabilitate și dimensiunea zonei euro nu numai că atrag mai multe investiții străine, dar fac și economia să fie mai rezistentă la șocurile externe. Mișcările și schimburile de valută de zi cu zi necesită un anumit nivel de gestionare, sarcină care îi revine Băncii Centrale Europene, instituție independentă cu sediul la Frankfurt. BCE este banca centrală a celor 19 țări ale Uniunii Europene care au adoptat moneda euro. Ea caută să mențină stabilitatea prețurilor și puterea de cumpărare a monedei unice.
Euro este a doua monedă ca importanță în lume. Proporția plăților internaționale în euro și în dolari americani este aproximativ egală, iar moneda euro este pe locul doi în topul preferințelor pentru împrumuturile contractate, împrumuturile acordate și rezervele băncilor centrale la nivel mondial. Circa 39 % din volumul total al tranzacțiilor financiare globale se desfășoară în euro – și aceasta nu include plățile din interiorul zonei euro. Prin urmare, moneda noastră unică este a doua cea mai utilizată monedă din lume. Euro este în același timp o monedă de rezervă atractivă pentru alte țări. În 2017, aproximativ 20 % din rezervele mondiale erau deținute în euro.

ps. Puteti dona si pentru spring break