Cea mai mare teapa din istorie!

Day 3,777, 01:40 Published in Romania Georgia by dan quijote

Cica a fost domesticarea. Zice un nene * ca pana acu vreo 10.000 de ani oamenii traiau fericiti plimbandu-se prin padure si mancand de ici de colo ce gaseau. Se plimbau pe o suprafata de zeci sau chiar sute de km patrati, cunosteau o gramada de chestii interesante (gen ce ciuperca e comestibila, ce ciuperca e otravitoare si ce ciuperca e etnobotanica), aveau o dieta foarte variata, aveau timp liber la greu pt ca munceau doar 2-3 ore pe zi, faceau un copil cam o data la 3 ani, dar ala era sanatos ca manca lapte de la san o perioada lunga de timp, nu plateau impozite si nu prea aveau sef in general. In acelasi timp erau deja in varful lantului trofic (deci nu le era frica ca ii papa leul, dimpotriva), faceau comert cu populatii aflate la sute de km distanta (cel mai interesant e ca aveau incredere in oameni din triburi diferite) si chiar construisera niste chestii impresionante (cu blocuri de piatra de vreo 5 metri inaltime sculptate).

Si dupa aia au prins drag de o buruiana: graul. Fiecare generatie, timp de multe generatii, a facut un mic pas catre controlul buruienii asteia. La inceput veneau din ce in ce mai des pe unde crestea, apoi ii faceau loc mai mult, apoi stateau mai mult in preajma ei. Planul suna bine: o sursa stabila de mancare pe care o produci o data si din care mananci tot anul. Poti usor sa produci mai mult decat ai nevoie asa ca poti sa lenevesti mai mult sau sa faci schimb. In plus daca stai intr-un singur loc poti sa iti faci si o casuta sa stai la caldura iarna sau cand ploua afara.

Atata doar ca socoteala de acasa nu se potriveste deloc cu cea din targ. Si uite asa omul a schimbat spatiul ala mare in care traia inainte cu ograda si terenul agricol, a uitat toate secretele naturii pe care le stia inainte, si-a restrans foarte mult varietatea dietei, a ajuns sa munceasca toata ziua, a inceput sa faca cate un copil pe an dar mortalitatea infantila a explodat, si a inceput sa plateasca impozite nobilului care l-a cucerit (nu ca sa ii construiasca strazi si spitale ci ca sa nu isi ia bataie). In plus, casele erau insalubre si de multe ori ii imbolnaveau pe oameni, iar surplusul de mancare nu a existat niciodata pentru ca trebuiau hranite mai multe guri si din cauza impozitarii.

O intrebare ar putea fi: daca era asa de bine inainte, de ce nu s-au intors oamenii la modul de viata anterior? Raspunsul e simplu: il uitasera. Schimbarea s-a facut in multe generatii. In momentul in care putea fi clar ca e rau, deja nu mai stiau cum fusese inainte.

Asa si cu deciziile din viata fiecaruia. Doua lectii: 1. ceva ce pare o schimbare mica poate duce de fapt la o schimbare radicala; 2. cautand tot timpul mai binele e posibil sa nimerim mult mai raul.

* nenea e Yuval Noah Harari si cartea "Sapiens: A Brief History of Humankind". Concluzia e a mea 🙂.