Aici de ce nu-i tot eRomânia?”
Hunkakaricum
La mare zarbatoare e azi in Erepublik aista .. cumui joaca ce-a mai faina care inca face mare valva in lumea joacelor moarte... azi aniversara lu' Gheorghe Cârţan
Badea Cârțan, țăranul născut în ținutul Făgărașului, a intrat în legendă pentru drumul în opinci pe care l-a făcut până la Roma. S-a născut la 24 ianuarie 1849 într-o familie cu șapte copii. Părinții l-au trimis la stână să învețe meseria de cioban. Dar el era tare dornic de cunoaștere și întreba tot felul de lucruri pe cei mari.
Într-o zi de vară senină, văzând crestele înalte ale Munților Făgăraș a întrebat ce oameni locuiesc dincolo de munți. I s-a spus că sunt români, iar el a spus foarte mirat: ”Dar noi nu suntem tot români? Aici de ce nu-i tot România?”
Badea Cârţan a început să transporte din România în Transilvania, aflată atunci provincie a Imperiului austro-ungar, cărţi şi alte tipărituri pentru elevii şi studenţii români ardeleni. Trecea cărţile cărându-le în desagi, în spinare, peste munţi, pentru că multe publicaţii româneşti, mai ales cele care vorbeau de istoria românilor, erau interzise în imperiu.
Fragment din interviul pe care Badea Cârţan l-a dat cu câţiva ani înainte de moarte, revistei „Poporul român”:
“Eu urmăream din doască în doască daravelile şi eram necăjit că, ziceau ei întruna, suntem neam rău de oameni noi, românii. Ceteam eu, nu-i vorbă, multe bune şi frumoase, da nu le prea credeam. Îs eu aşa, un fel de Toma. De-aceea mi-am zis: „Tu trebuie să te duci la Roma, să vezi: ai tu tată, ai tu mamă?”. Si-apoi am văzut, dragii mei… De trei ori am fost la Maica Roma. Ultima oară, eu am dus coroana de bronz până la Columnă şi mergeam în fruntea tuturor, aşa îmbrăcat de cioban, cu hainele mele. Mi-au cumpărat un costum, da le-am spus să nu cheltuiască, că şi-aşa nu umblu cu sărăcii de acelea nemtăşti. La Bucureşti am fost de peste o sută şaptezeci de ori. Bucureştiul şi Roma ar trebui să le vadă tot românul, că dacă nu ştie de Moşu-său şi de Tată-său, zici de el că-i orfan.”
Traversa munţii pe cărări dosnice, puţin umblate, unde nu exista riscul de a fi reţinut de jandarmi, iar cărţile confiscate, cu toate că uneori i s-a întâmplat şi acest lucru. Cărţile le primea prin donaţie de la românii din România sau le strângea la final de an şcolar de la elevii care nu mai aveau nevoie de ele şi le ducea în Transilvania.
La 2 iulie 1904 a participat la Serbările de la Putna, care comemorau 400 de ani de la moartea voievodului Ştefan cel Mare. De aici a plecat cu traista plină de cărţi, donate de folcloristul Simion Florea Marian, pentru "fraţii ardeleni". În decembrie 1904 badea Cârţan a ajuns la Cârţişoara, doar pentru a-şi găsi casa devastată de jandarmi, care îi confiscaseră cărţile româneşti interzise depozitate acasă, precum şi pe la vecini şi prin munţi, cum ar fi cele de la Arini, Diham şi Valea Cerbului.
Badea Cârțan vorbea câteva limbi străine şi a luptat alături de reprezentanţii Școlii Ardelene pentru drepturile românilor transilvăneni. Nu a fost căsătorit niciodată și şi-a dedicat întreaga viaţă răspândirii culturii româneşti
În Bucureşti, badea Cârţan avea trei depozite de cărţi: unul la Casa din Cişmigiu, o clădire veche pe care i-a pus-o la dispoziţie primăria oraşului Bucureşti, altul la Şcoala superioară de arte şi meserii, iar al treilea la într-o cameră într-un subsol în strada Occidentului. De la Bucureşti transporta cărţile în desagi cu trenul (primise de la statul român un carnet de călătorii cu o sută de bilete gratuite) până la Sinaia, Azuga sau Buşteni, unde cobora, graniţa cu Imperiul austro-ungar fiind aproape, iar de aici urca munţii pe poteci prin păduri.
În total a trecut ilegal peste 200.000 de cărţi pentru copii, pentru ţărani învăţători sau preoţi, folosind mai multe rute prin care a traversat ilegal Munţii Făgăraş. Educaţia şi-a format-o singur, sub îndrumarea intelectualului braşovean Ion Cotigă, în tovărăşia căruia a prins gustul pentru citi şi a putut învăţa despre trecutul neamului său.
A murit în 1911, cu şapte ani înainte de marea Unire şi a fost înmormântat la Sinaia. Pe crucea de piatră deasupra mormântului său a fost inscripţionat: „Aici doarme Badea Cârţan, visând întregirea neamului său”.
Scriitorul Mugur Gheorghe, care i-a privegheat ultimele clipe din viaţă, i-a spus: “Bade Gheorghe eşti un erou. Ai luptat toată viaţa ca nimeni altul, pentru ţara şi poporul românesc. Urmaşii nu te vor uita !”.
Dapai asa sa ne ghie cumom pastra prin Erepublik urma la eroi... 1991 zishesi soro??? sa ma Erazmuz pa programu vost'
Noroc ca nu lah liceu aista da litere si nu cifri semneaza statu' da plata prima doamna LazurcacaHoaniz cu jenuntzi ei dah cal.. Ca deh...
Comments
Asa sa fie oare?
Ţăranii sunt în coadă
Oriunde ai să vezi,
Iar domnii stau să vadă
Cai verzi de pe pereţi.
Oriunde-n astă lume
Tu vei afla un om,
Poţi spune de îndată:
Ţăran e, ori e domn.
De e el cu jachetă
Sau cu străvechi suman,
E stâlpu’ ţării-acesta!
E harnicul ţăran.
E el nefericitul,
Al lui Esop urmaş,
Ce n-are-n astă lume
Un cât de mic făgaş.
De-l vezi cu pălărie,
Cu-umbrelă şi baston,
E puşlamaua ţării
Şi i se zice domn.
Voi, domni din astă lume,
De ce uitaţi că sunt
Ţăranii-n astă viaţă
O forţă de ne-nvins?
Vă bateţi joc de dânşii,
Le puneţi biruri grele,
Vreţi să-i nenorociţi,
Să faceţi voi avere?
O forţă ne-nfricată-s
Şi ştiu ce îşi doresc,
De n-o lăsaţi mai moale,
Ei sar şi vă lovesc.
Ioan Sidon
26.04.1969, Dobârlău
Mai demult, cu cât aveai o zestre mai bună, cu atât aveai un soț mai înstărit
dreptui... ico ...numa bani va traba!
Un proiect nascut din pasiune pantru zama da prunie fiarta da doua ori ...
nem tudo'
Kultoshi!
”…M-am dus la mama să plâng/ Mama-mi pune să mănânc/ Of, mamă, dragă muma/Pită şi cu trei măsline/ Eu mănânc şi mai rămâne/ Când îmi vine dor de mumă/ Ies afară, mă uit la lună/ Când îmi vine dor de tată/ Ies afară, oftez o dată/ Când îmi vine dor de fraţi/ Trec în zbor peste Carpaţi/ Of, mamă şi–ai mei fraţi…”
zvori pa nevoiea cerea... ca atoztrazi dalea nu facusi .. drumuri nai .. ape nai .. pune mana si te culca...
DIN PREA MULT SAU PREA PUTIN
de Vasile Şeicaru
Nu merg nici calare, nici pe jos
Nu sunt nici urat, dar nici frumos
Nu merg seara cu trasura
Dar mai simt in piept arsura
Dorului, prea dor, de ochii tai.
Nu ascult de gura lumii
Chiar daca insista unii
Dar mi-e dor, prea dor, de ochii tai.
Din prea mult, sau prea putin
As mai bea un strop de vin
Si o ceasca de cafea,
Ori mai buna, ori mai rea
Si-apoi ce-o mai fi, om mai vedea.
Nu merg seara neica, la sosea
Nici nu port costum de catifea,
Mai gasesc vreun ban, mai vere
De benzina, sau de-o bere
https://Versuri.ro/w/9cq1
Dar mie dor, prea dor, de ochii tai.
Nu ascult de gura lumii
Chiar daca insista unii
Dar mi-e dor, prea dor, de ochii tai.
Din prea mult, sau prea putin
As mai bea un strop de vin
Si o ceasca de cafea,
Ori mai buna, ori mai rea
Si-apoi ce-o mai fi, om mai vedea.
Daca am pe frunte semnul meu
Si daca mai cred in Dumnezeu
E pentru ca-n fata mortii,
Sau a vietii sau a sortii
Mi se face dor, de ochii tai.
Nu ascult de gura lumii
Chiar daca insista unii
Dar mi-e dor, prea dor, de ochii tai.
Din prea mult, sau prea putin
As mai bea un strop de vin
Si o ceasca de cafea,
Ori mai buna, ori mai rea
Si-apoi ce-o mai fi, om mai vedea.
Din prea mult, sau prea putin
As mai bea un strop de vin
Si o ceasca de cafea,
Ori mai buna, ori mai rea
Si-apoi ce-o mai fi, om mai vedea.
Multumesc! Asa simplu ar trebui sa fie totul. N-ar mai exista ura, nationalism, vrajba, lupte, razboaie inutile... Totul depinde de noi in Erepulik!
Multam fain!
Sa va ghie di bini!
v+s
laicsisher....
Si un dobitoc ca Boia neaga evidenta intinand memoria acestui taran patriot!
Cinii ala uai? Dapoi tu vez ca nai cu cini .. totz e jiz sau ungui o sashi...
""""În total a trecut ilegal peste 200.000 de cărţi pentru copii, pentru ţărani învăţători sau preoţi, folosind mai multe rute prin care a traversat ilegal Munţii Făgăraş""""
Cateodata ce este ilegal pentru unii este patriotic pentru altii. Ca sa fi un om de mare valoare cateodata e nevoie sa faci ilegalitati.
Cam de-asta nu prea pun eu pret pe legi. Legile sunt efemere si cateodata chiar jalnice. Principiile trebuie sa ne calauzeasca in viata, nu legile.
sa traia badie!
Unele legi...
si altele... sed lexi
LED sexy
o7
o8
Felicitari pentru articol ! 07 !
pita cu szoaft si pipeu...
o7
007
In acel text din engleza le-a dat cu virgula...zice ca a murit in 1991...asadar e romanul care a batut recordurile de longeviatte 😁
Badea C. traieste si azi!
Bine ai grait
Eroi au fost, eroi sunt încă!
Sa traia'!!!!