Join the new world

Limanurile și lagunele maritime

Geneza lor este legată direct de evoluția bazinului Mării Negre , începând de la ultima invazie mai puternică a apelor Mediteranei, din cuaternar, și până azi, în funcție de curenții maritimi de impulsie și de enormele cantități de aluviuni transportate de Dunăre, la care se adaugă și un procent mai redus de nisipuri provenite din măcinarea de către valuri.
Complexul Razim ( Razelm – denumire veche, Golgovița, Zmeica, Sinoe) și o serie de alte bazine mai mărunte ( Periteasca , Leahova) formează grupul cel mai tipic de lagune maritime. Perisipurile au barat aproape complet apele străvechiului golf Halmyris, care a existat cu două milenii în urmă, lăsînd numai două porți înguste de legătură: Portița și Periteasca. Lagunele Razelm și Golgovița, alimentate artificial cu apă din Dunăre, prin canalele Dunavăț și Cerneț, s-au îndulcit și formează astăzi una din cele mai importante baze de pescuit ale țării.
Zmeica și Sinoe, dar mai ales anexele lor ( Caranasuf și Nuntași) au o concentrație ridicată în săruri , ultimele transformându-se , în anii excesivi de secetoși , în adevărate smârcuri suprasărate, dând impresia zăpezii, datorită culorii lor alb- strălucitoare.
În laguna Siutghiol, apele sunt complet dulci datorită mai bogate alimentări prin izvoare de fund, apele de adâncime fiind cantonate într-un relief carstic subteran. Adâncimea lacului este de 18 metri, este legată de aceleași fenomene carstice locale, restul lagunelor depășind rar adâncimea de 1,5 – 2 metri.
La periferia complexului principal ia naștere o serie de limanuri anexe, alimentate de râuri anexe, alimentate de râurile de pe uscat , formând un subtip aparte limanurile fluvio – maritime ( Agighiol, Babadag, la gura Teliței; Satu Nou la cea a Taiței, Iezerul Golgovița la vărsarea Slavei). Tot în categoria lagunelor mai pot fi încadrate și lacurile Tăbăcăriei, Siutghiol și Iezerul Mangaliei.
Limanurile fluvio – maritime tipice s-au format cu precădere, la sud de Capul Midia, prin bararea , de către cordoanele litorele, a vechilor văi dobrogene cu scurgerea spre mare. Izolarea completă sau parțială de mare a acestora a dus, fie la suprasărarea lor ( Techirghiol, Agigea, Cargalâc, Tatlageac, Costinești, Camarova) , fie la îndulcirea lor ( Tașaul).
Limanul Mangalia , care âncă mai păstrează legătura cu marea , fiind alimentat și de pe uscat , are ape salmastre, cu deosebire în partea vestică.
Limanurile mici, complet izolate de mare, s-au transformat în veritabile lagune și evoluează spre completa dispariție , prin colmatare
(Tatlageac, Schitu – Costinești).









Pozele – sursa google


Date din “ Lacurile din România”
Tiberiu Morariu, Eugen Morariu, Alexandru Savu.




nagant895 153nagant895 Day 3,738, 08:57
https://www.youtube.com/watch?v=WaW_4oKEC5U



Enjoy the eRepublik