Două poezii de dragoste şi despărţire

Day 1,956, 12:06 • Published in Romania Hungary • by elisava

TREZIRE

Clipei prelunge mă predau
Pe care-o işti cu nerostirea
Albastrului din care-mi sorb
Din ochi-ţi mari nemărginirea.

Din verdea-ţi lume răsărind
Sub umeri sânul lunei goale
Mă-atrage drogu-acestui dor,
Acestei curbe ce mă doare.

Cerşesc cu ochii ce te vor
Culoarea lumii ce te-aduce
Din umbra serii de demult
În somnul dimineţii, dulce.

Mă las atingerii din zori
În voia pielii făr’de sine
Ci fug din calea lumii largi
În cuibul cald de lângă tine.



PENTRU ABSENŢĂ

În ochiul meu stătea Iisus
În ochiul tău un orb rodea
Pesmeţi primiţi de la Iisus.

Şi suntem ca tăcerile din şine
Când noaptea dintre trenuri se aşterne
Cum santinelele-şi iubesc singurătatea
Visând la mierea lunilor eterne.

O, de-aş putea-n răstimpuri să-ţi dau mâna!
Să mă-nconjoare larg absenţa ta
Precum înconjură îngheţul iernii
Înfrigurarea caldă din manta…

Precum cu ochii umezi câinii
Se dau cu voluptate gerului
De tot albastrul ce suntem în stare
Trăim la marginea de jos a cerului.


Pentru concursul " E.L _ și _ E.A … de 1 Aprilie "