Cine au fost cu adevărat, soldaţii din armata lui Ştefan cel Mare!

Day 3,708, 05:34 Published in Republic of Moldova Romania by Rebv4rw
Citeam linistit ziarul cand am dat peste un articol mai interesant penrtu mine! Pentru cei pasionati de istorie sunt sigur ca este un subiect foarte interesant! Putina istorie si in joc nu strica, mai ales cand vine vorba despre domnitorul Stefan cel Mare si istoria comuna a Moldovei si a Romaniei, pentru ca pana la urma istoria ne leaga ca popor!



- " Bătălia de la Vaslui a fost una dintre cele mai importante victorii ale oştilor medievale româneşti contra otomanilor. Biruinţa lui Ştefan cel Mare a avut ecouri internaţionale şi a fost rezultatul unei organizări militare ingenioase, dar şi a unei armate călite deja în numeroase conflicte.

Acum 543 de ani pe locul numit Podul Înalt în judeţul Vaslui, de astăzi, a avut loc una dintre cele mai importante bătălii ale istoriei medievale româneşti. Cunoscută generic drept ”Bătălia de la Vaslui” sau ”Bătălia de Podul Înalt”, această luptă dată între moldovenii renumitului voievod Ştefan cel Mare şi oştile otomane conduse de paşa Soliman Hadâmbul a fost înconjurată de o aură de legendă şi automat încărcată de mistificări mai ales în perioada exacerbării naţionalismului.

Mai ales în perioada comunistă a fost popularizată ideea că o armată foarte mică de moldoveni, majoritatea ţărani luaţi de la coarnele plugului dar ”animaţi de spiritul de sacrificiu şi patriotism” au reuşit să dovedească o forţă uriaşă otomană. În realitate Ştefan cel Mare dispunea de o armată bine organizată şi călită în lupte, inclusiv cu războinici profesionişti şi în mare parte călare. Magnitudinea dezastrului suferit de armata otomană dar şi secretele victoriei lui Ştefan cel Mare pot fi surprinse mai ales în cronicile străine care au consemnat bătălia într-un mod pe alocuri diferit de cel cunoscut publicului larg. "

Lupta pentru supremaţie la sud de Carpaţi

- " Conflictul dintre Moldova lui Ştefan cel Mare şi Imperiul Otoman a izbucnit după intervenţia voievodului moldovean în Ţara Românească şi înercarea de a scoate de sub sfera de influenţă otomană, principatul vecin. ”Cel dintâi lucru care se impunea era scoaterea Munteniei din sfera de influenţă turcească, asigurarea, printr-un domn devotat lui Ştefan, că armata acestei ţări nu se mai aliază armatei sultanului. Aşadar, îndepărtarea din scaun a lui Radu cel Frumos, sluga prea plecată a turcilor. Este cea ce va urmări Ştefan timp de patru ani de zile, din 1470 până în 1474”, preciza Constantin C. Giurescu în ”Istoria Românilor”. Se vorbeşte inclusiv de tendinţele expansioniste ale lui Ştefan cel Mare care dorea să-şi extindă dominaţia şi la sud de Carpaţi şi inevitabil s-a ciocnit cu interesele otomane în Ţara Românească.

La toate acestea s-a adăugat şi sistarea plăţii tributului Moldovei către Înalta Poartă. Mai precis Ştefan trebuia să plătească anual 2000 de ducaţi Porţi Otomane, conform înţelegerii încheiate între marele imperiu al osmalâilor şi Petru Aron, unchiul voievodului Ştefan cel Mare. În 1473 Ştefan cel Mare, refuză plata tributului. Propriu-zis cauzele izbucnirii războiului între moldoveni şi otomani este de fapt lupta pentru controlul Ţării Româneşti. Italianul Bartolomeo Scala, secretarul republicii florentine spunea că sultanul era decis încă din 1474 să invadeze Moldova. Totodată conform Gentis Silesiae Annales, o cronică germană, Mahomed al II lea ar fi dorit transformarea Moldovei într-o zonă din care să atace Ungaria şi Polonia.

Acelaşi document arată că Mahomed al II lea îi dă un ultimatum lui Ştefan în 1474 să renunţe la cetatea Chilia, să dea tributul restant şi mai ales să înceteze intervenţiile în Ţara Românească. Ştefan cel Mare refuză orice compromis. Mai mult decât atât continuă intervenţiile în Ţara Românească. În aceste condiţii sultanul renunţă la orice mediere şi pregăteşte invazia Moldovei. Sunt şi specialişti care spun că Ştefan cel Mare nu a fost o victimă, ci o forţă combatantă care dorea să lupte pentru includerea Ţării Româneşti în sfera sa de influenţă. "

Si pana la urma cati turci si cati moldoveni au fost la Vaslui?

- " În general s-a popularizat ideea, mai ales în perioada comunistă că armata otomană era uriaşă, ”câtă frunză, câtă iarbă”. Ea conform aceleaşi percepţii a fost înfruntată de o mică oaste formată din ţărani aduşi de la coarnele plugului. Cronicile şi documentele vremii arată o realitate puţin diferită. Armata otomană trimisă să atace Moldova, nu era decât o parte a forţelor militare de care dispunea Imperiul Otoman. Este vorba în special de trupe din Rumelia şi Anatolia. Numărul otomanilor variază de la o cronică la alta. De exemplu cronica moldo-polonă a fixat numărul combatanţilor otomani la 100.000. Alte surse italiene şi germane spun că numărul otomanilor veniţi în Moldova varia între 60.000 şi 120.000. S-a impus ultima variantă atestată de Gentis Silesiæ Annales, fiind cifra care a convenit cel mai mult, în special istoriografiei româneşti.

Pe lângă otomanii din Rumelia şi Anatolia participau la invazie şi 17.000 de munteni trimişi de Laiotă Basarab, vasalul turcilor dar şi 20.000 de bulgari. De cealaltă parte se aflau trupele moldoveneşti. În general, dacă pentru forţele otomane s-a optat pentru numărul cel mai mare, în cazul combatanţilor moldoveni a fost ales numărul cel mai mic. Mai precis este preferată cifra avansată de cronicarul polonez Jan Dlugosz care spunea că armata otomană a fost înfruntată de 40.000 de moldoveni la care se adăugau şi 5000 de secui, 1800 de unguri şi 2000 de cavaleri polonezi. În acelaşi timp ambasdorul şi medicul veneţian Matteo Muriano venit în Moldova la sfârşitul domniei lui Ştefan cel Mare, spunea că armata voievodatului număra în jur de 60.000 de oameni. "

- " Dezastrul a fost total pentru otomani iar moldovenii i-au urmărit neîncetat până la Dunăre. ”Foarte puţini turci şi-au putut găsi mântuirea prin fugă, căci chiar şi acei care au fugit şi au ajuns până la Dunăre, au fost ucişi de moldoveni, care aveau cai mai iuţi, sau au fost înecaţi în valuri. Aproape toţi prizonierii, afară de cei mai de frunte, i-a tras în ţeapă”, preciza Dlugosz. "