Join the new world

Text preluat
Vom demonta astăzi încă un mit, și anume că Făt-Frumos este personajul pozitiv din basmele românești, iar Zmeul un ticălos fără pereche. În fapt, așa cum vom vedea imediat, lucrurile stau exact pe dos.Pentru asta, să facem mai întâi un mic profil psihologic al celor mai importante personaje din basmele românești.Împăratul E un moș senil și complet incompetent. Singurul merit că a ajuns împărțit și că a fost primul născut. Nu e în stare să aibă grijă de fii-sa, prin urmare mă întreb cum mama dracului ar putea avea grijă de ditai împărăția. Nevastă-sa lipsește din peisaj, și subînțeles moarte și la lăsat cu trei fete care sigur nu-s ale lui, fiindcă moșul are vreo 70 de ani și aia mică în jur de șaișpe. Deși e înconjurat de viziri, dregători, sfătuitori, când e să ia vreo decizie îți vine să-l iei la palme: primul individ care-i aduce fata înapoi o primește de nevastă și mai ia și jumătate de împărțire. Strămoșul său care a întemeiat dinastia se răsucește în mormânt.Fata cea mare și față mijlocie Sunt niște strâmbăciuni nasoale, plate și complexate, care-și urăsc sora mai mică pentru că e mignonă, are fund, țâțe, și în centrul atenției și e aia răpită, ba se mai și mărită înaintea lor. Sunt atât de jenante că nici un zmeu nu le vrea.Fata cea mică E aia răsfățată, bunăciunea învățată să i se facă toate poftele. Mai e și curvă de mică. Nici nu vrea să vorbească mai mult despre ea, că mă enervez.Făt-Frumos (Fefe) De obicei, e unul căruia nu ia plăcut cartea: ori prinț, ori vreun coate-goale. Frumușel și efeminat, metrosexual nativ. Ar fi stat să frece menta în continuare și să se ia la trântă prin iarbă cu oile, cu frații lui sau cu flăcăii satului, da vrea să dea lovitura. Și, când boul de împărat dă sfoară-n țară cu fiică-sa și tronul premiu, normal că se prezintă primul. Habar n-are cum arată fata împăratului, dar nici nu-l interesează prea mult, de fapt vrea împărțit. Și oricum știe de la tovarăși că de obicei și răpită bucata familiei, nu cârjele ălelante două.Calul E singurul personaj pozitiv din toată povestea care merită apreciată. Înainte de episod cu jăratec zace slab, bubos și răpciugos în grajd, ceea ce arată încă o dată că împărțit e un idiot - nu așa te porți cu o asemenea ca și. Calul e cel care îi face față strategiei lui Făt-Frumos, în vorbe puține și concise. Nu zice prea multe pentru că probabil îi e jenă să intre-n vorbă cu un oportunist analfabet. În sufletul lui, ele dorește să fie în echipa Zmeului.Mama ZmeilorEste exact opusul împăratul. În primul rând, la ea e sigur că e mama zmeilor. Apoi, a făcut trei băieți care e fiecare la casa lui, nu două plângăcioase și-o curvă care stau pe capul lui, ca împăratul. Și ia hotărâri bune și de o singură, n-are nevoie de o armată de viziri, dregători, sfătuitori, etc.ZmeulE un tip hotărât, energic și forți. Probabil are un nas cât toate zilele, umblă neras, e păros și are palmele tăbăcite. Asta ce ne spune? Că e un om care muncește! A tras din greu ca să ajungă unde e - a ucis, a luptat, a umblat, a jefuit, sa preocupat de cariera lui! Așa merge lucrurile pe tărâmul celălalt, acolo nu-ți dă nimeni un castel că te cheamă împăratul-nu-știu-cum. E sigur că Zmeul și-a clădit palatul cu mâinile lui. Bine, o mai fi avut niște muncitori pe care ia mâncat după aia, dar sunt convins că a stat cu ei acolo, pe capul lor, să vadă cum pun asta marmură în baie, să nu-l tragă-n piept și să-l fure. Și mi se pare normal să-i mănânce la sfârșit, știm cu toții cum sunt muncitorii.Mai știm că sunt o moșie imensă, populată cu tot felul de jivine ticăloase. Chiar crede că e ușor de administrat așa ceva, să-i ții în frâu pe toți asta? Păi aia nu sunt proști ca țară împărat, dacă nu stai cu pleoapa pe ei… Deci, Zmeul și un bun gospodar, un bun cunoscător de oameni, un excelent strateg militar și un bun trezorerier.Dar Zmeul și un tip cinstit în sentimente și cam fără noroc la femei. Ia venit vârsta însurătorii, a stat, a analizat, a cercetat, și-a căutat nevastă. na găsit pe nimeni pe placul lui în propriul tărâm (ce s-alegi din jivinele alea?), deci sa uitat la vecini. Sa îndrăgostit de fata aia mică a împăratului (știe ce-i frumos, măcar fizic, și nici nu încalcă eticheta, țintește la același rang) și a procedat în consecință, așa cum a cerut tradiția: a luat-o la el. Așa a făcut și tac-su cu mă-sa, și bunicul lui, și străbunicul lui, la vremea lor. Așa e normal: clar, fără ascunzișuri, umblat cu șoalda și alte prosteli. Pui problema direct: „Fă, te iubesc, te vreau! Treci încoace. ” Și prostul chiar o iubește: nu forțează, nu siluiește, e romantic, are o grădină cu trandafiri, o-nconjoară de bogății, îi face toate poftele. N-am auzit nici o poveste în care Zmeul so țină pe prințesă legată în beci, goală-pușcă și să vină so violeze când are el chef, după cum ar merita. Peste tot citesc numai de caftane, covoare, tiare, bucate alese, mătăsuri fine, rochii, giuvaere, o ține-n puf. Omul e familist și serios, nu-și uită îndatoririle: se duce-n fiecare zi la muncă și anunț civilizat, cu buzduganul, când vine acasă. Și toate astea pentru ea, ca să nu sufoce cu atenție, să-i lase spațiu, să fie liber, să aibă matracuca timp să-și facă unghiile, să nu facă istericale că, vezi doamne, a intrat peste ea în cameră și- a văzut-o cu masca de castraveți pe față.Carevasă, a mică și curvă trăiește în puf, îi face prostul tuturor poftele, și, în semn de mulțumire, ce face? Se amorezează de Făt-Frumos că are părul mai îngrijit și mai mult acneic (vezi, n-ai vrut să te culci cu Zmeul) și se hotărăște să fugă cu el. Da mai întâi încep să se hârjonească în pat, în patul pe care Zmeul cu mâna lui îl cioplise, din niște bușteni tăiați tot de el din pădure, și-l cărase-n cârcă până la ultimul etaj al castelului, să aibă japonez peisaj când se trezește dimineața sub baldachin. Și proștii ăia doi stau până îi prinde Zmeul, căruia - în sfârșit! - i se aprind beculețele. Mai departe. Zmeul luptă corect, Făt-Frumos trișează: bea apă vie de la un corb pe care-l mituiește, dă cu peria, gresia, năframa; în fine, face tot ce poate să lupte cât mai puțin și să-i bage pe alții la înaintare.Din toate astea, eu pricep că morala basmului românesc și următoarea: - dacă ești un șmecher metrosexual și știi să profiți de pe urma tonului incompetenți ajunși în poziții de conducere, te aranjezi pe viață.– dacă ești o fițoasă analfabetă și de bani-gată, ai toate șansele să umble după după fondul tău și după averea lu tac-tu.– dacă ești un tip cinstit, muncitor și care luptă după reguli, pici de papagal.Dacă basmul românesc ar fi avut măcar o după de dreptate, Zmeul i-ar fi rupt gâtul lui Fefe cu două degete, ar fi luat-o pe proasta aia, i-ar fi dat o bătaie soră cu moartea și ar fi trimis-o rachetă înapoi la tac-su acasă. Apoi și-ar fi strâns armata, ar fi năvălit pe tărâmul împăratului și i-ar fi făcut prăpăd, ar fi violat, jefuit și ucis tot ce i-ar fi stat în cale, ar fi unitate cele două tărâmuri și și-ar fi făcut harem bdsm din toate gagicile alea proaste ca noaptea. Pentru că fiecare merită să-și trăiască propriul basm.