Avion cu motor, ia-ma si pe mine-n zbor

Day 1,815, 10:59 • Published in Romania Romania • by sharpe008

Duminica asta s-a intamplat ceva mult asteptat pentru zona noastra, ne-a venit elicopterul, unul nou mic si frumos, ca o masina sport. Probabil ca multi au vazut chestia asta la stiri, au venit o gramada de nesimtiti adica vreo 2 ministrii, primari, presedinti de consilii judetene sa faca poze cu elicopterul, de parca ei l-ar fi cumparat, nu tot romanul saracu', din 2% pentru SMURD, ca doar vin alegerile si e bine sa te vada prostimea la televizor, poate se mai prostesc niste prosti.
Aceasta a insemnat si faptul ca noi am inceput zborurile de acomodare cu noul elicopter, adica ne urcam frumos in el, facem o cruce mare, ne punem casca pe cap, centurile de siguranta si pilotii incep sa faca tot felul de figuri acrobatice cu elicopterul si noi sa injuram de zor ca nu se mai termina si sa ne rugam de ei sa o lase mai usor. Cel mai bun prieten in aceasta perioada pentru mine a fost sacul in care puteam sa vars, ca nu se poate sa dai la rate imprastiat in elicopterul nou nout, nu da bine la presa.
Cu asta m-am distrat luni.

Marti ma duc cu inima stransa la elicopter, eram de garda, am visat toata noaptea ca ma dau peste cap si dau la rate.
Norocul meu a fost ca mai sunt si alti colegi care trebuie sa faca "aclimatizarea" cu noua zburatoare, adica le-a venit lor randul la tiribomba. Distractie incheiata brusc de faptul ca am primit o solicitare, trebuia adus un pacient din alt oras, ne urcam frumos iar in elicopter, inca o cruce mare, de data asta nefiind zbor de antrenament nu am mai avut parte de tumbe, zborul a fost minunat, ajungem in 20 de minute, mai putin de jumatate decat facea vechiul elicopter, saracul autobuz rusesc. Incarcam pacientul, ne intoarcem, fuga fuga, cauta locul de aterizare, aterizam in curte la pompeeri, ca e mai scurt drumul pana la spital de acolo, la coborare - maglavit. Nu numai oamenii aia care sa caste gura, ci si, bineinteles, o camera de filmat, de la stirile lui peste prajit, care or fi fost, care filmeaza cum noul elicopter aterizeaza prima data cu pacient in incinta respectiva. felicitari, pupaturi, sarutari de maini doamnelor, fuga pana la baie, o tigara in dosul copacilor, felicitari pentru inca o viata salvata, sun adunarea ca era aproape seara si nu mancasem nimic, plecam.
Peste o ora plec acasa, nevasta-mea de garda, rontai niste bakerolls rupt de oboseala, fac un dus scurt, somn.

Miercuri SMURD. O solicitare, doua, trei, patru, cinci vieti salvate? cine stie, poate supravietuiau si fara noi.

Joi din nou elicopter, la prima ora ne urcam in elicopter, in brate cu o galeata cu gheata si cu o inima prelevata de la un amarat care a intrat cu capul intr-un zid. Mergem cu ea frumos spre Focsani, la intalnire cu elicopterul de Bucuresti, alora li se strica cascarabeta, mergem noi pana la bucuresti ca doar avem benzina, mai salvam o viata (?)
Pilotii se bucura, unul isi cheama nevasta sa ii dea niste bani, altul isi cheama nevasta sa o mai vada pe fiica-sa de 2 ani si 7 luni pe care mai mult pe skype o vede de cand s-a nascut, imi aduc aminte de fiica-mea care e la maica-mea ca noi nu avem cum sa stam cu ea din cauza de garzi si bag juma de pachet de tigari si o cola.
Pe dupa amiaza plecam, cam intr-o ora juma ajungem inapoi "acasa", inca juma de ora si apune soarele, s-a terminat si ziua de azi, fiecare pleaca acasa.
Nevasta-mea de garda, eu sunt din nou singur si mananc niste bake rollsuri pentru ca sunt prea rupt ca sa ma duc sa caut mancare in frigider.

Vietile noastre cine le salveaza?