RAZBUNAREA FANTOMEI. APOCALIPSA LUI OMAE.

Day 497, 14:42 • Published in Romania Romania • by malika ela
Pesonaje:
voinicul, fantoma anarhista……....Omae
Morile de vant, D-zeu..…............. adminii
Dusmani……………………Moonlight Shadow, Pasarea Penix, malika ela, valyfl, loordsteaua, SkizZ, felix-focus, Husky, humulus, etc, etc,etc.
Zana buna…………………………….ma lika ela
Samariteanul………………………. ...Marius Ovidius si clona lui, Shai Hulud

A fost odata ca niciodata un voinic care incerca din rasputeri sa lupte cu morile de vant.
Voinicul nostru avea puteri supranaturale, caci iaca: el putea sa devina Media Mogul peste noapte, doar printr-o pocnire din degete.
La fiecare aparitie a lui se batea cu pumnii in piept mai mai ca Tarzan in jungla.
Avea voinicul nostru admiratorii lui fideli, care-i admirau pe nerasuflate fiecare iesire, aventura, cuvantare (printre ei, cel mai remarcat era samariteanul).
Ca orice erou care se respecta, avea si dusmani pe masura (caci fara ei nu ar fi fost aceasta poveste, nu?). Dusmanii mai patimasi incercau sa scape de el cat mai repede; ceilalti priveau distanti traiectoria ciudata pe care o lua viata eroului nostru, intrebandu-se pe buna dreptate: CAT VA MAI DURA?!
Deja se luase de zana buna, si asta nu era semn bun.

Cu fiecare cuvantare, puterile eroului nostru cresteau direct proportional cu agresivitatea limbajului lui.
Pana si dusmanii ajunsesera sa se minuneze de puterile supranaturale emanate de fiecare celula a voinicului nostru. Se simtea ca D-zeu il protejeaza parca de undeva de sus, si abandonasera lupta cu voinicul, nemaipunandu-i piedici.
Voinicul, nemaiavand dusmani inversunati si murind de plictiseala, l-a invocat pe D-zeu sa-l fulgere, caci viata lui era deja anosta. Vazand ca D-zeu nici nu se uita la el, se facu mai rau, devenind anarhist si cuvantarile lui mai acide, maniind in final si pe D-zeu.
Mania divina il fulgera neasteptat pe voinicul nostru, pulverizandu-l fara mila.
Imediat prietenii lui s-au strans la priveghi sa-l boceasca pe cel care fusese si nu avea sa mai fie.
Dar fantoma celui disparut, il trase pe lumea cealalta si pe un bunul lui prieten, samariteanul.
Fantoma voinicului isi facu aparitia imediat dupa nenorocire. Nu accepta ca desi avea puteri supranaturale, era muritor.



Uitase ca el invocase mania divina…acum era revoltat. Se puse sa toarne blesteme in stanga si-n dreapta. Dar mania ii fu curmata brusc de D-zeu (care era mai pe faza ca niciodata), si cuvantarea lui istorica se pulveriza in neant.



Peste catunul de dupa deal se facu iar liniste. Culoarea disparuse din catun. Locuitorii asteptau nerabdatori o noua aparitie a fantomei anarhiste, sa-i soarba cuvintele si incantatiile care ii vrajisera atata timp, cuvinte ce pareau a fi un drog. Cei mai fanatici dintre ei sperau chiar la o resurectie, aducandu-i osanale pe unde puteau.

Morala: Cu muritorii de rand mai treaca mearga, dar cu D-zeu nu te pui!

Acest pamflet face parte din ciclul ePovesti Nemuritoare si trebuie tratat ca atare!
Orice asemanare cu realitatea NU este pur intamplatoare.