AS pe Cipru

Day 4,900, 16:01 Published in Romania Romania by Dragos Gabriel Popa

Ca orice soldat aflat in transee, inainte de bombardament, asteptam in linistea apasatoare diantea atacului, un semn ... un ordin....
Puteam sa fug din calea tancurilor. Motive sunt multe .... de frica ... din cauza ratiilor de mancare ....armament putin.....dar am preferat sa indur chinul asteptarii.
Totul a incaput ca in cartile de strategie. Generalii mutau unitatile ca pe o tabla de sah. Sacrificau metereze pentru a castiga faima, nestiind ce se intampla pe front.
In acel moment we felt compelled to walk on and without warning to attack.
Am plecat la atat doar noi, unitatea din care fac parte.
Ajutoarele au intarziat sa vina si munitia era pe terminate.
Prima lupta s-a terminat la egalitate.
Toata armata cipriota s-a retras. Unitatea mea a facut la fel.
In timp ce asteptam sa inceapa urmatoarea lupta faceam planuri. Oare vin ajutoare? Avem multi luptatori din alte batalioane. Ne incurajam uni pe altii.. Swen lasa ca e bine noi, o unitate, am tinut piept la o tara intreaga.
Maresalul luptand cot la cot cu noi ne imbarbata ..... lasa ca vin ai nostii .... ii spulberam ......

A venit urmatorul atac ......
Ale noastre armate dormeau in bocanci iar noi eram in mijlocul luptei.
Eu, un umil dorobant ma intrebam de ce nu primim intariri.
Din vazduh se aude stigatul de lupta al dusmanului.
Nu se mai putea face nimic.... nu aveam intariri, eram numai noi.
Am atacat cu totii fiecare cu ce avea ... baioneta prastie sau glont... tot speram la intariri.
Am reusit, cu mari pierderi, sa tinem pozitia.
La final eram ranit. Purtat de paramedici pe targa ma gandeam .... cum am fost abadonati in mijlocul luptei comanadata din cartierul general si cum o mana de oameni a reusit sa tina piept la armata unei intregi tari pe care vrem sa o invadam?

P.S. Aceasta poveste este o fictiune. Orice semanare este pur intamplatoare