Cacado!

Day 4,382, 10:57 Published in Romania Romania by Hunkakaricum




Aici in joaca cu numele Erepublik mereu avem imaginea lumii reale si toate scenariile de aici se aplica in RL...



Multi se intreaba ..multi se mira.. si ce? Dapoi ramana miratzi.. ca ii plina de mirazenii si de putori.. "suces"!



La aniversariune... un fel de natzidularatiune orijinalaca...

Ea se numea CLana..zisa si sLana, iar el Planto Mitica Horatiu Septembrie Joi. Adica ea citise un roman s-ar fi voit sa fie de douispi di ani si nu era decât de paispiprezece; el, precum in toata istoria eromanilor era de neam strain si mincinos si voia sa para neaos si iubitor de neam de cativa ani. Era numai de optispe si umbla ca profesor de scoala... Preda mecanic ca oricine din bransa lui si nici nu iubea copii.. uni colegi il porecleau Robococ..



Era un personagiu mediocru cu o prinvire rece si natanga... Dar era inalt si diaszpori il credeau si prezentabil.. pana nu deschidea gura.. atunci Valeu... Valle, valle, lele dai un leu... si pupa-l in fundu curtii.... Cu toate acestea astazi, în ziua sf-tului Eripublikimil, el uitase pe Omititica Septembre Toamna tarziu si astepta felicitari de ziua lui.



Tata are i-a dat un ceasornic cu sonerie cheferist si cum al batran avea obiceiuri grobiene nu prea a avut ce sa il educe.. tecnik vorbind era tehnician.. practic era un incult, mama ― o besectea de toaleta... ca era sora medicala si obisnuita cu deprinderi de genul ..nu dai nimic..te uit cand schimb cearceafurile... , sora plecata sa se plece la taramurile parasite de stramosi stramutati de monarhii trecute pe meleaguri jermanice― o pereche de papuci sintetici..de aia care au duhoare si noi si purtati.. doar Mititic era suflet candid de papujiu.. vez trandafirii, ratzele si peeniszu nevesti cu portarul de la ghereta cand el era la capitala....



Karmine -nimic. Karmine, adica CLana, vara-sa. El se retrasese în odaia lui, unde clasicii idoli heuropeni erau asezati pe-un scrin în religioasa regula si neviolabilitate si se primbla cu pasi mari prin casa doar nu stia ce sa mai faca cu timpul ramas ... Obicei vechi din primarie.. dispari si nu faci nimic toata ziua.. Oare la palat e tot asa ? ...



Era brunet si cam prozaik. Avea un ochi albastru de sticla cu cobalt, ceea ce vrea sa zica mult, si era frumos baietul ..inalt ca bradul .. destept ca gardul.... Acum statu cu mirare înaintea oglinzii, se uita cu mirare în ochii lui proprii si parea ca-i întreba ceva. "Horbaban mi-a facut-o, dar care din frati o fi fost... paraliticu sau bitzivu ?". Era o vreme în care, în urma unui eroman din Spania e rand de coji de seminte si iz de pufuleti dar el se crede diaspora care voteaza trei zile ca in povesti, regina de astazi a Ejipetului se numea Merkekekel. El se numea pe atunci Macaron.. de babi papassati iubitoriu!




"Nicht Bezede! Nicht anghezughen ! Ich eine Pulitruken!!! ― si eu i-am dat de ziua ei o papusa gonflabila din cel mai fin silicon.. si ea tot cu portarul o arde in dosul gheretei de la poarta. Adica ce eu i-am dat e nepretzuit.. Avea si aplicatie pe mobil ... Vibra dupe linkuri de iutubidubi...! Daca n-am stiut ce sa-i dau!



Muther mi-a spus sa-i dau o papusa .. a vazut ea eine fhaine in Nekekermaman. Karmine, Karmine! ― zise el râzând ― tare mi-esti draga ..Eu am ghinion". Apoi sezu la masa si gândi adânc sau doar sezu.. nu se stie... asupra egalitatii a doua hipotenuze. Lua o coala mare de hârtie alba si scrise drept în mijloc: Prajina! Te iubesc! Iscalit: Anonim Uerner prin manutza proprie.

.................................................



Mititica Septembre Toamna tarziu se duse acasa la orasu cu sasa casa in sase saci. Se aseza dinaintea focului din gradina de trandafiri si zise zâmbin😛 "Tu esti un magar ...



Ea are nevoie de un armasar.. precum portarul de la ghereta!" Deschise cutia. Deasupra era un desemn cu sigla unui mare producator de ajutoare secsuale.



El era... lansat într-un jet; o femeie... ea, de dinapoia jetului îi tinea ochii cu mâinile. El îsi ridica ochii s-o vada... si un moment i se paru c-o vede. Dar unde sa fi fost. Dar ce mai era în cutie?



Papusile ce i le dedese de ziua ei doi ani de-a rândul. Pe fruntea celei de întâi era: "Si Macaron e un magar... nu m-a mai sunat dupa ce mi-a pus-o la meeting.. nesi ce e...", pe fruntea celei de a doua: "Votantul de al doilea nu-si are mintile toate".



Apoi mai era ceva. O mica carte despre pasi ...printre notite...si alte impresii din romane, din poezii, scrise-n fiecare zi si la sfârsitul fiecarei notite, ca o încheiere, ca o cugetare asupra adormirii: "Livius Nicolaus Venerarius, te iubesc!".




Daca de aniversaria lu' Erepublik poti orice.. atunci in RL de ce nu?

Betz o zama.. dak aveti cc!