De pe pereți 2
visator
Bună seara, dragi eRepublikani
Azi am fost la un eveniment, nu pot zice lansare de carte pentru că o am de la un alt eveniment.
Am fost la o librărie din Brașov, la un cenaclu literar, a fost foarte interesant.
Și mai interesant că am fost cu capul în nori, mai bine zis pe pereți.
Adrian Păunescu
Fiori prin mine umblă
Şi nu am trebuinţă,
Te rog pe tine, umbră,
Să redevii fiinţă.
Eu, umbra aceasta pe care
O semeni în sufletul meu,
Cu milă şi tristă mirare
Voi duce-o cu mine mereu.
Şi-apoi într-o zi oarecare,
în care-mi va fi cel mai greu,
Voi pune-o în vechi calendare,
Duminica trupului meu.
Flămând de iubirea întreagă,
Pe vremi cu amurg mohorât,
Când zorile noaptea-şi dezleagă,
Mă satur cu-o umbră şi-atât.
Şi sufletul meu te mai roagă,
Magnetic catarg doborât,
Tu, umbră tăcută şi dragă,
Aşază-ţi fularul la gât.
O umbră se-nchide în mine,
O umbră prin mine trecu,
E-atâta de rău că e bine,
E-atât de mult da că e nu.
Bacovia-şi iese din sine
Şi râde în a şi în u,
O umbră în viaţă mă ţine
Şi umbra aceea eşti tu
Ieri, acum 8 ani, ne-a părăsit Adrian Păunescu.
Un mare poet.
Enjoy your life
Comments
rupestre...
Rip
nu am mai fost la un cenaclu literar de vre-o 20 de ani 🙁