A fost odata...
visator
In luna iulie (Luna lui Cuptor), era pe timpuri multa activitate, lumea simpla de la tara muncea cu drag si spor. Atunci toata lumea avea si traia decent.
La seceris
Astazi, se mai practica secerisul pe scara mica, doar mecanizat, vremurile s-au schimbat. Tehnologia a usurat
munca.
Eram odata, o tara care exporta grane pentru Europa. Azi sunt multe terenuri lasate la voia intamplarii.
Au fost facute multe greseli: s-au stricat sisteme de irigatii, s-au construit Hipermarket-uri, benzinarii, mimi fabrici, s-au montat panouri solare pe terenurile agricole. Nu e nimeni de vina pentru stangaciile noastre, doar noi purtam vina.
Ar trebui sa ne desteptam si sa punem umar la umar sa ne ridicam.
Scriu iar basme
Sa inchei frumos
Enjoy the game
Comments
A fost.
Stii vorba aceea? "Din ce in ce mai bine.....A FOST"
nu se vrea 😁
Poate se vrea dar nu se mai poate.... 🙂
se poate. dar ne-am "modernizat"
sunt oameni care au un petic de pamant dar nu-l cultiva. pamantul se munceste greu si costa, de multe ori iesi in pierdere. e loterie.
satisfactiile sunt mari cand vezi ca iese ceva din mainile tale. mai ales cand pamantul da rod.
daca nu se face vreo aplicatie pe IPhone, foarte curand pozele astea nu vor mai fi cunoscute nici macar la categoria "a fost"... 🙁
nu vom uita 🙂
Intr-adevar frumos finalul. In rest, Dumnezeu cu mila!
Imi amintesc cu mare placere verile in care stateam la bunici la tara. Pentru ei era de neinteles de ce noua copiilor de la oras ne placea sa stam o vara intreaga acolo. Pentru ca nu era nici pentru aerul curat, nici pentru mancarea sanatoasa. Eram fascinati de viata de acolo. Daca in timpul scolii cu greu ne trezeam la 7, la bunici, la ora 6 eram in pcioare numai ca sa vedem ciurdarul sau pastorul cum duc animalele la pascut pe dealuri. Cataratul in copaci si mancatul fructelor inca necoapte, era o alta "indeletnicire" care ne ocupa mare parte de timp. Ne rugam de bunici sa ne duca cu ei la camp sa muncim si noi ceva, dar eram refuzati de fiecare data pe motiv ca suntem prea sensibili si ne imbolnavim. Asa ca ne limitam la a sterge praful in casa si a matura curtea... Dar toate astea numai un "copil de asfalt" care a avut bunici la tara le poate intelege.
pe noi ne-au dus si in camp, sa vedem cum se castiga painea 🙂
normal ca faceam treburi usoare, doar eram copii
un pic de responsabilitate cultivata la cei mici nu strica.
A fost odata ca niciodata.... asa vor fi expuse acele vremuri peste 2 generatii.