Join the new world

Already have an account? Login



What is this?

You are reading an article written by a citizen of eRepublik, an immersive multiplayer strategy game based on real life countries. Create your own character and help your country achieve its glory while establishing yourself as a war hero, renowned publisher or finance guru.

Vol.262 ✪✪✪ MBB ✪✪✪ Bacalaureatul trece, elevii raman ......

Day 2,059, 00:33 • Published in Romania Romania

• by Taromon X

Salutare tuturor!
Urmariti ziarul Mica Ba-Balbaiala parte a II-a.
Pentru prima parte, click aici:
Mica Ba-Balbaiala

Spuneti si e-prietenilor vostrii despre ziar, un shout, cu cat mai mult cu atat mai bine 😉

Un canibal merge la seful tribului si ii spune:
- Sefule, am arsuri la stomac! Ce sa fac?
- Mananca si tu un pompier!...

Cica se urca unul beat mort in tramvai. Sta in picioare si se tine de bara de sus si... stanga-dreapta si tot asa pana i se face rau.
La un moment dat, boraste pe un tip ce statea pe scaun.
Tipul:
- Nesimtitule, betivule, porcule...
Betivul:
- Io porc? Uita-te la tine cum arati!

Zice Maria nervoasa catre Ion :
- Am fost oarba si proasta cand te-am luat.
- No vezi tu Marie , zice Ion calm , de cate boli te-am vindecat ?

Intra Alinuta goala pusca intr-un bar si comanda un whiskey.
Vine barmanul,o priveste de jos pana sus.
Alinuta il vede si il intreaba:
-Nu ai mai vazut niciodata o femeie goala?
La care barmanul:
-Nu e asta ,ma intreb de unde o sa scoti banii pentru bautura

Trei prieteni ies la o bere şi între alte treburi, vorbesc despre cele mai bune poziţii în timpul actului sexual. Unul dintre ei zice:
- Mie-mi place cel mai mult 69!
Altul:
- Nimic nu se compară cu poziţia misionarului cu femeia legată de pat!
Ultimul zice:
- Nu e nimic mai provocator decât RODEO SĂLBATIC!
Ceilalţi doi prieteni îl privesc surprinşi "rodeo sălbatic?!" Ce-o mai fi şi asta? El explică:
- Să vedem... spuneţi-i soţiei să se aşeze în patru labe... şi începeţi prin spate, stil capră...
O dată ce lucrurile se încălzesc, lipiţi-vă pieptul de spatele ei şi şoptiţi-i delicat la ureche: "POZIŢIA ASTA O ÎNNEBUNEŞTE PE SECRETARA MEA!" După aceea, încercaţi să vă menţineţi

Bulă este întrebat la ora de religie de către preot:
- Bulă ţi-ai zis aseară rugăciunea înainte de culcare?
- Nu, asta o face întotdeauna mama pentru mine.
- Şi ce zice ea pentru tine?
- Doamne-ajută că eşti în sfârşit în pat!...

Un sofer de tir intra intr-un bordel de pe traseu, pune 500 de dolari pe masa patroanei si spune:
- Ai aici 500 de parai, da-mi cea mai grasa si nasoala femeie pe care o ai si trimite-mi in camera si o portie din cea mai arsa, lipita si fara gust mincare de la bucatarie.
Patroana :
- Iubi... dar de banii astia iti dau cea mai misto femeie de pe aici, plus ca te hranesc 3 zile cu cele mai fine mincaruri. Soferul:
- Honey, n-am chef de sex, mi-e dor de casa.

Alinuta si cu mama ei au decis sa mearga la bunica, cu trenul. La intrarea intr-un tunel se face foarte intuneric, iar dupa cateva secunde se aude o bubuitura.
Mama Alinutei intreaba, in intuneric:
- Alinuta, ce s-a auzit?
- Au cazut hainele mele.
- Si de ce au duduit asa de tare?
- Pentru ca ma aflam in ele.

Un mic proiect inceput de ceva timp numit "Romania de altadata", in care postez poze, la cerere, cu orasele Romaniei din secolele XIX - XX, plus niste informatii interesante (Scurt istoric).

Deci, cine doreste sa sustina acest proiect, face request la comenturi cu orasul ce doreste sa il vada, ce a fost odatat + o7 😉

Istoria tragică a cartierului Uranus (Izvor)

Bunicul meu mi-a povestit de acest cartier "Un cartier superb, comparat cu cele din franta, din punct de vedere al frumusetii, pana cand comunismul a avut ceva de spus. Nu numai Uranus dar tot Bucurestiul se uratea pentru bazdacul lui Ceasca"
Eu am ramas uimit de acest lucru, sa distrugi un cartier atat de frumos. Am cautat mai multe info si am zis sa va arat si voua 😉

Pe malul drept al Dâmboviţei, între Piaţa Operei şi strada Uranus, se întindea cartierul Izvor, un ansamblu de construcţii de mare valoare arhitectonică. În 1986, din ordinul personal al lui Ceauşescu, a fost demolat abuziv, deşi distrugerea sa nu fusese prevăzută în nici un proiect.

Mai întâi, să privim o hartă a zonei de care ne ocupăm (Ghidul străzilor 1982):

Cu mare greutate am reuşit să găsesc fotografii făcute aici, o parte din ele cu ajutorul lui Raiden, căruia îi mulţumesc în mod special. Aşadar, cartierul gravita în jurul străzii Izvor, care la pod avea o altitudine joasă, dar începea să urce lent, iar spre stadion prezenta o rampă abrupta. Singura imagine a străzii o datorăm maestrului Dan Vartanian:

Este făcută la colţul cu strada Curiaţi, probabil în anul 1982. Pe strada Izvor au existat linii de tramvai (în 1963 se circula pe acolo), după care şinele au fost scoase (posibil în momentul începerii construirii metroului), vehiculele fiind direcţionate toate pe Uranus. Tramvaiele care veneau dinspre Rahova şi Militari au fost deviate prin Piaţa Unirii, apoi pe Splai, după care intrau pe bd. Schitu Măgureanu în dreptul fostului pod de la Izvor.

În plan îndepărtat se observă imobilul înalt cu 4 etaje de la colţul cu strada Simonide. Turlele acoperişului au fost imortalizate şi de arhitectul Gh. Leahu (GL) în 2 ipostaze:

O imagine luată de pe Splai, din albumul “Bucureşti” al lui Aurel Bauh (1957) ne arată în dreapta două imobile de pe strada Izvor, respectiv blocul cu 7 etaje şi încă o clădire masivă, cu 2 etaje, de la nr. 10.

“Între Podul Izvor şi Podul Haşdeu, un splendid nucleu de vile urmărea cheiul, prelungindu-şi contururile spre strada Puţul cu Apă Rece. Aici, pe străzile Curiaţi, Simonide, Crăiţelor, Şoimăreştilor, V.A. Urechia, era adunat un mănunchi de case frumoase ridicate între cele două războaie mondiale. Prin curţi, boschete de liliac şi trandafir întregeau atmosfera.” (Gh. Leahu – Bucureştiul dispărut)

Iată, de pildă, o imagine de pe strada Vicenţiu Babeş, luată dinspre Splai în 1986 (nu cunosc autorul, dar îi mulţumesc din tot sufletul pentru ceea ce a făcut atunci):

Strada Simonide făcea legătura între Splaiul Independenţei şi str. Izvor. Iată o imagine a clădirii de la nr. 4 (GL)

O altă fotografie ne prezintă o zonă dinaintea intersecţiei cu str. Crăiţelor (de pe site-ul “Cultura Română”). În plan îndepărtat se vede o casă de pe strada Izvor 55.

Se pare că locul acesta a impresionat prin frumuseţea lui, fiindcă şi dl. Leahu a realizat 2 poze la intersecţia sus-pomenită, una spre stânga (Simonide 8 ), iar alta spre dreapta (Crăiţelor 1)

Strada Crăiţelor era paralelă cu str. Izvor, dar avea un traseu mult mai scurt. Iată cum arăta, văzută de la colţul cu str. Bujorului:

O altă imagine, luată din apropiere, ne arată farmecul şi pitorescul acestui cartier deosebit (str. Crăiţelor văzută dinspre strada Liliacului):

După o serie de verificări, a rezultat cu mare probabilitate că mai dispunem de o imagine a acestei zone, mai exact este vorba de strada Curiaţi colţ cu splaiul Independenţei:

Un obiectiv major al cartierului Izvor era Stadionul Republicii. Inaugurat în 1926, în prezenţa regelui Ferdinand şi a familiei sale, el a constituit o bază sportivă de primă însemnătate pentru Bucureşti şi pentru întreaga ţară, aici aflându-se sediul ANEF (Academia Naţională de Educaţie Fizică).

Pe această arenă s-au disputat numeroase meciuri de fotbal, din campionatul intern, cupă, precum şi partide internaţionale, şi s-au stabilit recorduri mondiale (Bob Gutowsky la săritura cu prăjina – 1965, Viorica Viscopoleanu la săritura în lungime – 1972). Având o capacitate de 40.000 de spectatori, era al doilea stadion ca mărime al capitalei, după 23 August (acum Stadionul Naţional). Iată o imagine a stadionului Republicii din 1939 (Gh. Leahu)

Stadionul avea 3 intrări, respectiv intrarea oficială prin str. Maior Ene nr. 12, şi 2 pentru publicul spectator, una prin str. Izvor, alta prin str. Puţul cu Apă Rece nr. 59. În 1985 s-a dispus dezafectarea lui, fiind acoperit cu pământ, iar în subsolul său au fost amenajate garaje subterane pentru maşinile deputaţilor.

Imediat după stadion, pe strada Izvor la nr. 137 se afla Muzeul Militar Central, mutat aici în 1959 în clădirea fostei şcoli de ofiţeri, după ce iniţial sediul său fusese în Parcul Carol (vechea clădire fiind mistuită de un incendiu în 193😎.

Muzeul poseda colecţii de drapele, stampe, albume, documente, ordine şi medalii, uniforme, piese de armament, ce consemnau istoria armatelor române de la înfiinţare până în zilele noastre. În curţile interioare erau expuse în aer liber tunuri, tancuri şi vehicule blindate ce au servit nevoilor armatei în diferite războaie.

Odată cu demolarea Muzeului Militar (1985), dispar şi clădirile ce au adăpostit Teatrul Armatei, Cazarma Regimentului de Garda “Mihai Viteazul”, precum şi Tipografia Armatei şi a Buletinului Oficial. Aceasta din urmă se întindea până la colţul cu Calea 13 Septembrie (foto Dan Vartanian 1982):

Câteva cuvinte merită a fi spuse despre strada Puţul cu Apă Rece, care avea o formă ovoidală, mai puţin obişnuită în Bucureşti (semăna oarecum cu bucla din Drumul Taberei). Ea începea din str. Mihai Vodă, din acelaşi punct cu strada Fonteriei, care însă urca spre stânga, pentru a se intersecta cu str. Uranus, în zona monumentului pompierilor (foto Andrei Pandele 1983):

La început, strada Puţul cu Apă Rece era aproximativ paralelă cu strada Uranus, după care cotea lent la dreapta, devenind paralelă cu str. Maior Ene. În dreptul stadionului (lângă vechiul sediu al întreprinderii Zarea) cotea brusc cu 90 de grade, tot spre dreapta, în apropierea străzii Proserpina, schimbându-şi direcţia spre nord, în total cu 150 de grade, până se termina în str. Izvor. În apropierea intersecţiei, la nr. 74 se afla biserica Izvorul Tămăduirii, ctitorită în 1794 de către mai mulţi meşteşugari şi demolată în ziua de 4 august 1984. Unele surse spun că a fost dărâmată doar pe jumatate şi apoi inclusă în malul de pământ rezultat în urma nivelării terenului din actualul parc Izvor.

Între strada Puţul cu Apă Rece şi str. Maior Ene exista o străduţă de legătură, numită Pelerinilor (fosta Scăricică), scurtă dar foarte abruptă (7 metri diferenţă de nivel), având trotuarele în trepte şi fiind închisă circulaţiei automobilelor, datorită pantei foarte mari. Pe acolo se cobora spre stadion şi spre fabrica de pâine (foto GL)

Ar mai fi de menţionat str. Al Orăscu (fostă Saturn), paralelă cu strada Puţul cu Apă Rece, având o buclă mai mică, precum şi alte străzi cu nume de corpuri cereşti (Jupiter, Ceres, Palas, Meteorilor). Exista şi o stradă numita Inundaţiei, extrem de scurtă, şi str. Alex. Odobescu (fostă Rinocerului), în prelungirea străzii Arhivelor. Ele pot fi văzute deocamdata doar pe o poză aeriană realizată în 1927 (zona din stânga):

În apropierea bisericii Izvorul Tămăduirii exista o mare intersecţie (ca o piaţă), unde ajungeau străzile: Izvor, Ceres, Puţul cu Apă Rece, Rosmarin şi B.P. Haşdeu. Din strada Haşdeu se desprindea strada Şoimăreştilor (fostă Rozelor), de unde avem o imagine a clădirii de la nr. 25 (Gh. Leahu):

La colţul parcului Izvor se afla Facultatea de Chimie, pe care am amintit-o şi într-un alt articol, clădire masivă cu 3 etaje, ce făcea parte din şirul de clădiri universitare de pe malul drept al Dâmboviţei, începând dinspre Operă: Medicină Veterinară, Biologie, Inst. V. Babeş, Inst. Cantacuzino.

Imobilul nu mai exista în momentul distrugerii cartierului, deoarece se prăbuşise la cutremurul din 1977, ulterior terenul respectiv ramânând viran. Activitatea facultăţii s-a desfăşurat un timp la Institutul Politehnic, apoi în incinta clădirii Universităţii.

După demolarea cartierului Izvor, a fost dezafectat şi podul Haşdeu, ceea ce a produs enorme perturbări traficului auto din zonă, până la reconstrucţia sa completă, în 1992.

Ca o concluzie amară, putem spune că ne-am îmbogăţit cu un parc (Izvor), dar am pierdut o sumedenie de bijuterii arhitecturale de primă mână, un cartier întreg ce a fost pus la pământ dintr-un capriciu dictatorial, strivind sub lama buldozerelor munca de o viaţă a unor oameni şi îngropând definitiv amintirile şi sentimentele celor ce au cunoscut aceste străzi minunate.