amortit

Day 1,780, 07:57 • Published in Romania Romania • by soaresol
care mai misti ?
eu unul imi mai tarasc pseudo-existenta dintr-o inapta inertie, pentru ca nu stiu cum a ma opri. asta n-au scris-o in manual. treci bre mlendeo la treaba sa faci un tutorial si pentru asta.

si totusi cu privirea incetosata, cu o doza mica de ipocrizie si una mare de indiferenta, ma incrunt catre monitor. care ai chef azi ? eu iau o pauza de vreo doua vieti. unde-i paharul ala ?

voteaza-l ma pe ala ca-i mai bun ca alalalt. imediat, stai sa-mi ridic pleoapele de sub linia de plutire, poate se regleaza focalizarea. nu-l votez ma ca nu-mi place. da-mi pace. da-mi mie tronul si sceptrul ca le dau eu luciu si le redenumesc dupa vrerea mea.

da-mi inca doua zile de glorie si un coltisor rece in amintirile celor de care nu-mi pasa, ca sa-i pot uita eu linistit.
lupta tu ma ! da-ti suflarea, sau macar miscarea, macar simuleaza ca vrei. eu nu vreau, am amortit, nu vad bine, nu-mi pasa.

totusi cine te obliga sa-ti mai placa ? un sir de evenimente repetitive, apogeul ciclicicatii. as dori o audienta cu tine, privata, sa-ti pot cotonogi ideile, sa vezi ca gresesti. construieste-ti turnul caramida cu pixel, sa ai unde-ti contempla in singuratate singuratatea, la inaltime. sa nu ai rau de inaltime cumva ca altfel nu poti calca in picioare pe nimeni.

dar sa ma intorc la . . . de fapt nu ma mai intorc la. sa ramanem suspendati intr-o ebrietate continua, caci nimic nu va mai fi la fel. eu unul, nu mai recunosc imprejurimile. am fost atat de amortit de propria-mi cadenta, incat am pierdut urma celor ce marsaluiau inaintea-mi. unde sunteti ba ? eu ma plimb de unul singur cu o sticla-n mana si ma lovesc din cand in cand de cate un copac. sau astia sunteti voi de care ma lovesc ?

apai nu mai conteaza, apai chiar nu mai conteaza. ca tot acolo ajungem, impreuna sau pe rand (and two by two, my human zoo).

multumesc