Join the new world

Am incercat sa ne explicam de atatea ori o multitudine de eFenomene. Unul dintre cele mai arzatoare sunt kindereii. Avem o imensa cantitate de copii care au murit prematur si ne-am intrebat de atatea ori de ce, cum putem sa ii pastram alaturi de noi s.a.m.d.

Laurama pentru mine ar putea exprima ceea ce un incepator are in minte cand se loveste de eR. Vorbim cu ea nu din dorinta de a ne propaga publicistic ci din dorinta de a cunoaste cat de trista e "lovitura" de eR a unui incepator. Cred ca deja termenul de incepator a fost depasit de mult de catre cel intervievat.


Alephan: Cum ai inceput? Si mai ales, de ce?
Laurama: La recomandarea unui prieten bun. As minti daca nu as spune ca initial nu am fost interesata catusi de putin de acest joc. Primul login amestecat cu primele clickuri nu mi s-a parut deloc interactiv si antrenant. Insa in urmatoarele zile lucrurile au inceput sa prinda contur si am descoperit o eviata chiar interesanta cu privilegii aproape imposibile in viata reala.

A: Bun. Intelegem dorinta de eViata. Totusi descrie-ne Viata ta fara e. Cum iti gestionezi timpul acolo unde presedinte e inca Basescu?
L: Ca sa ma rapoartez la eR pot spune clar ca nimic din activitatile zilnice virtuale nu sunt transpuse in viata reala. Imi gestionez timpul in functie de actiunile planuite inca de dimineata si sper ca nimic sa nu-mi deregleze agenda propusa 🙂 Din punctul meu de vedere Traian Basescu este un bun prilej de a observa niste adevaruri care nu ne plac, gen degradarea valorilor si criteriilor in societatea romaneasca. Si-mi pare rau s-o spun insa o imbunatatire catusi de minima a situatiei este aproape de imposibil.

A: Frumos. Ai intrat. Te-ai inregistrat. Descrie-ne primul login.
L: Primul login.. Derutant 🙂 M-am pierdut imediat si am capitulat fara speranta in fata tutorialelor generoase.

A: Cum ajuta eR userii mici? eR ma refer la comunitate si nu la joc in sine.
L: Ei bine, nu stiu cat de multi sunt la fel de norocosi ca mine. Am avut un mentor inca de la inceput care m-a ghidat si mi-a oferit asistenta in tot ce inseamna eRepublik. Iar pentru asta ii sunt recunoscatoare. Consider ca este important sa ai un indrumator, mai ales ca eRepublik se indrepata cu pasi repeze catre maturitate iar ca incepator te poti pierde si descuraja foarte usor in multime.

A: Ce stil de joc se lipeste de tine? Vom vedea Laurama presedinte sau cu arma Q5 in mana?
L: As inclina spre arme. Presedinte ar fi prea mult pentru mine.

A: Cum crezi ca te ajuta comunitatile de eCetateni in a-ti atinge stilul de joc? Sau crezi ca solo este mai de succes.
L: Cu siguranta solo nu este de succes. Am nevoie de comunitate ca sa exist si am nevoie de relationare. Chiar nu vad rostul acestui joc daca decizi sa-l joci de unul singur 🙂

A: Iti anticipezi eMoartea? Sau tinzi spre nemurire?
L: Atata timp cat jocul se mentine la fel de interesant pot indrazni spre nemurire.

Cuncluziile raman ale voastre. Tragem invataminte din asa ceva? Vrem sa (ne) ajutam ca natiune? Numai crescandu-ne generatii noi, cu gandire noua vom putea aduce ceea ce (probabil) ca eRomaniei ii lipseste.