Inegalitatea in formatiunile statale si imperii

Day 3,547, 06:55 • Published in Romania Georgia • by dan quijote

Din episodul acesta lucrurile incep sa se complice. Daca pana acum oamenii se organizau in grupuri de dimensiuni relativ restranse (deci cu organigrama simpla), la urmatoarea etapa se trece la organizare mai complexa (forme statale). E interesant si faptul ca timp de mii de ani au convietuit pe arealuri relativ restranse grupuri aflate la diverse stadii de evolutie, grupuri de vanatori-culegatori cu grupuri de agricultori, cu grupuri de crescatori de animale, pescari, forme statale simple etc. ceea ce a permis crearea unei idei destul de buna despre caracteristicile fiecarui tip de grup.

Deci, sa continuam.

4. Forme statale si imperiile. Resursele aparabile pe care le mentionam in etapa anterioara inseamna ca sunt lupte pentru controlul lor. Un grup poate sa castige controlul asupra unei suprafete extinse si sa isi impuna controlul si regulile asupra unui numar mare de oameni si a unei suprafete extinse. Apar mai multe consecinte naturale.

4.1. Formele traditionale de redistribuire pe care le mentionam in etapa aterioara dispar deoarece liderii care isi aratau valoarea aruncand cu banu sa moara dusmanu au pierdut si au fost eliminati sau trebuie sa respecte alte reguli.

4.2. Noii stapani (sa zicem un rege) isi folosesc forta pentru a asigna resurse unui grup de oameni fideli (sa-i zicem aristocratie). Deci, pentru prima data apare politicul ca sursa de venit. Nu mai e neaparat necesara desfasurarea unei activitati productive pentru a avea un venit.

4.3. E mai usor de transportat bunuri pe suprafete mai mari deoarece apar drumuri si dispar taxe intre regiuni care apartin aceleiasi structuri statale. Deci cei care exploateaza posibilitatea de a face comert ajung sa castige mai mult decat cei care produc. (ar trebui mentionat si ca nu oricine putea sa faca comert, ci doar cei care aveau conexiuni cu puterea politica)

4.4. Apar taxele. Toata lumea care nu e conectata cu clasa conducatoare plateste taxe. Evident ca primesc foarte putin in schimb (cam ca in Romania zilelor noastre, sistemele de sanatate, educatie, pensii, sunt toate la pamant, iar drumurile sunt bune pentru carute).

4.5. Apare aparatul administrativ. De exemplu cei care erau responsabili cu colectarea taxelor aveau o situatie cu adevarat privilegiata. Se bucurau de un statut foarte ridicat, aveau dreptul la o parte din sumele colectate si isi insuseau de obicei mai mult decat li se cuvenea.

4.6. Inegalitatea se adanceste prin transformarea in sclavi a invinsilor si eventual mutarea lor in zonele unde era nevoie de forta de munca (pe la curtile sau plantatiile celor puternici sau pentru constructia de noi orase).

4.7. Inegalitatea e cat se poate de stabila, dar proprietatea e volatila. Adica, o avere castigata datorita legaturilor cu puterea se pierde imediat ce dispar aceste legaturi. De exemplu cand vine un rege nou poate decide sa ia o mosie de la un protejat a celui dinaintea lui si sa o dea unui prieten de-al lui. Deci, inegalitatea ramane, se schimba doar personajele (alte masti aceiasi piesa).

Caracteristicile acestea tind sa fie prezente cu foarte mici variatii timp de mii de ani oriunde ne uitam: america latina (ca stiti ca imi place Chile 🙂 ), africa, europa, asia.

Desigur ca situatia nu poate continua in felul acesta. Cresc tensiunile in interiorul societatilor si ajung la nivelul de fierbere. Sunt doua modele de revolutie principale: cel englez si cel francez, dar despre asta in episodul urmator.