Join the new world

Despre Guguţă şi tatăl său, scriitorul Spiridon Vangheli

Scriitorul şi traducătorul Spiridon Vangheli s-a născut în anul 1932 la Grinăuţi, în judeţul Bălţi din România (astăzi, localitatea face parte din raionul Rîşcani din Republica Moldova). Personajul Guguţă s-a născut în anul 1967, cînd a apărut cartea pentru copii Isprăvile lui Guguţă. Aceasta a fost urmată de volumele Guguţă căpitan de corabie (1979) şi Guguţă şi prietenii săi (1994), care l-au impus pe Guguţă ca personaj foarte iubit de copii. În povestirea „Căciula lui Guguţă” micul Guguţă a primit de la tatăl său o cuşmă cam largă, care a devenit un simbol al personajului. Iarna Guguţă îi apăra de ger pe copiii din sat luîndu-i sub căciula lui, care avea darul de a se mări după nevoie, primind sub ea copii pe de-a-întregul, cîte doi, cîte şapte, apoi chiar întreg satul. Desigur, pe monedă Guguţă este reprezentat - nici nu se putea altfel - purtînd căciula sa cea mare. Cărţile cu Guguţă au fost traduse în peste 40 de limbi, fiind publicate în milioane de exemplare (8 milioane, după unele surse).



Spiridon Vangheli, cel mai tradus scriitor român din toate timpurile

Putem face o paralelă între Spiridon Vangheli şi un alt scriitor român, Zaharia Stancu. Romanul „Desculţ”, principala operă a lui Zaharia Stancu, publicată pentru prima dată în anul 1948, care demoniza societatea românească de dinainte de instalarea regimului comunist, a fost repede şi intens promovat atît pe plan intern cît şi internaţional, fiind tradus în peste 20 de limbi (autorul era şi preşedinte al Uniunii Scriitorilor...). Aceasta l-a făcut pe Zaharia Stancu scriitorul român cel mai publicat în străinătate din toate timpurile, dar nu şi cel mai important creator român de valori literare.

Cărţile lui Spiridon Vangheli la rîndul lor au beneficiat de un sprijin deosebit din partea statului, datorită strategiei Uniunii Sovietice de a-şi promova imaginea de stat multinaţional creat prin participarea liber consimţită a naţiunilor. Un astfel de stat permitea şi limbilor naţionale, nu numai limbii ruse, să fie cultivate, şi ca o dovadă vie pentru comunitatea mondială a unei astfel de libertăţi era faptul că scriitori care nu erau ruşi - cum era şi cazul lui Spiridon Vangheli (din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească) erau răsplătiţi pe plan intern pentru scrierile în limba maternă şi erau traduşi şi publicaţi în alte limbi vorbite în diverse ţări. Ca urmare, cărţile lui Spiridon Vangheli au fost traduse în 37 [2] (40, după unele surse) de limbi şi au fost publicate în 68 de ţări, performanţă legată în principal de această strategie sovietică şi mai puţin de creaţia în sine. Cărţile sale pentru copii au fost o alegere bună în epocă, fiind nevinovate şi suficient de vag animate de o mîndrie naţională locală, escamotat românească, pentru nu a constitui vreo ameninţare perceptibilă la adresa statul sovietic, a viselor şi credinţelor acestuia.

Oricare ar fi contextul, Spiridon Vangheli este în prezent cel mai tradus scriitor român din toate timpurile.

Limba scrierilor lui Vangheli

Limba în care şi-a scris cărţile, deşi circumstanţial primele publicaţii au folosit literele chirilice, este limba română literară standard. Nici graiul autentic moldovenesc, nici „moldoveneasca” împănată de cuvinte ruseşti nu se regăsesc în scrierile sale.