La aniversara Manuilă!

Day 4,099, 06:16 • Published in Romania Hungary • by Hunkakaricum


Narațiune originală
Ea se numea natia Romana, iar el Emanoil Gojdu. Adică ea citise un roman ș-ar fi voit să fie de două mii de ani și nu era decât de o suta; el, istoria romanilor și voia să fie de patruzeci de ani. Era numai de doua sute saptesprezece și umblat mult in școală.

Cu toate acestea astăzi, în ziua sf-tului Emanoil, el uitase pe Octavian August și aștepta felicitări de ziua lui. Tata i-a dat un ceasornic frumos, mama — o besectea de toaletă, sora — o pereche de papuci. Romana -nimic. Romana, adică natiunea de azi, vară-sa.

El se retrăsese în odaia lui, unde clasicii erau așezați pe-un scrin în religioasă regulă și neviolabilitate și se primbla cu pași mari prin casă. Era brunet și cam poetic. Avea ochi albaștri, ceea ce vrea să zică mult, și era frumos băiet. Acum stătu cu mirare înaintea oglinzii, se uita cu mirare în ochii lui proprii și părea că-i întreba ceva. " Dacia mi-a făcut-o".
Era o vreme în care, în urma unui roman spaniol, tara de astăzi se numea Dacia. El se numea pe atunci Manuilă... tempi passati!

La 4 noiembrie 1869 el își redacta testamentul prin care se forma Fundația Gojdu. Averea sa era impresionantă: case în Oradea și Ungaria, acțiuni bancare, mobilier, aur, argint, pietre scumpe, cai, vite și multe altele. Cea mai mare parte a ei a fost donată fundației care a sprijinit prin burse pe tinerii ortodocși din Ungaria și Transilvania,buni la învățătură dar care nu puteau să-și permită studiile.

În 1871, macedoromânul Emanuil Gojdu lăsa prin testament unei fundaţii administrate de Mitropolia Ardealului o avere care s-ar ridica astăzi la trei miliarde de euro. De pe urma acesteia urmau să beneficieze studenţii români săraci, care aveau nevoie de burse.
Printre bursieri s-au numărat, în timp si:
Victor Babeş

Traian Vuia

Octavian Goga

Constantin Daicoviciu

Dumitru Stăniloaie.

Unde am fi fost fara ei si multi altii oare?

Statul maghiar a confiscat bunurile acestei organizaţii neguvernamentale în 1918 şi nu le-a mai restituit niciodată, deşi a semnat acorduri internaţionale în sensul retrocedării, în anul 1937.
Pe 4 noiembrie 1869, Emanuil Gojdu, unic moştenitor al unei familii de aromâni aşezaţi în Oradea, înfiinţa, prin actul său testamentar, Fundaţia Gojdu, condusă de Mitropolitul Ardealului.
Fundaţia a-nceput să funcţioneze în 1871, imediat după moartea întemeietorului, care a lăsat o mare parte din imensa lui avere, prin intermediul fundaţiei, în beneficiul naţiunii române din Ungaria şi Transilvania', pentru prosperitatea şi înflorirea Patriei, a Bisericii Răsăritene Ortodoxe şi a Naţiei Române'.

După moartea lui Gojdu, fundaţia a fost condusă tot de un aromân, prieten bun cu marele filantrop: mitropolitul Andrei Şaguna. Până în 1918, sub îndrumarea Reprezentanţei, Fundaţia Gojdu şi-a sporit considerabil patrimoniul mobiliar şi imobiliar, construind la Budapesta, între străzile Kiraly şi Dob, 7 corpuri de clădiri, cumpărând un imobil în Oradea şi acţiuni la băncile Pesti Hazai Elso Takarekpenztar şi Hazai Bank, din Budapesta. Astfel, a devenit cea mai mare fundaţie românească din fosta monarhie austro- ungară.

Între anii 1871 şi 1918, fundaţia a acordat 4.455 de burse pentru studenţi şi elevi. După Primul Război Mondial, averea fundaţiei a rămas aproape în întregime în Ungaria.

Reprezentanţa funcţiona la Sibiu, iar administraţia bunurilor aflate la Budapesta îşi avea sediul pe strada Hollo, la numărul 8. După înlăturarea monarhiei austriece, Ungaria a fost obligată – prin articolul 247 al Tratatului de pace de la Trianon – să restituie toate proprietăţile fundaţiilor.

De bunurile lăsate de Gojdu urmau să beneficieze românii ortodocşi din România (în proporţie de 90😵, din Iugoslavia şi Cehoslovacia (6😵 şi din Ungaria (4😵.
Emanuil Gojdu moare la 3 februarie 1870, iar pentru activitatea şi meritele sale, i s-a ridicat în centrul Oradiei, un monument.
Cu mare tristete si regret va anunt ca statuia lui Emanuil Gojdu, avându-l ca autor pe Mircea Ştefănescu, azi 09.02.2019 sta rupta in trei bucati, dupa ce a petrecut 2 ani intr-un strand ascunsa sub o prelata.

Ea a fost ridicata din 1988 pana in 2015 pe soclu in preajma casei natale a lui Emanuil Gojdu din centru Oradiei.

Peisajul se schimbă brusc. Doar eu și monumentul pe un câmp deschis plin de verdeață. Deodată statuia se scutură și apare însuși Gojdu, îmbrăcat ca un adevărat nobil.

-Tinere ce mă bucur să te văd. Pentru că mi-ai cerut direct și sincer, îți voi spune misterul din spatele bogăției mele.

Ochii îmi străluceau de curiozitate!

-Sunt gata să mai învăț ceva nou, gânguresc eu.

-Nu e ceva nou, e un secret vechi pe care puțini îl înțeleg. Buna mea mamă, Ana , m-a învățat când eram copil să fac ceva cu lucrurile cu care m-a înzestrat Dumnezeu și să iubesc oamenii. Toată viața mi-am dezvoltat abilitățile, în avocatură și politică. Asta mi-a permis să strâng o mare avere, tocmai pentru că eram răsplătit din plin pentru ceea ce făceam.
-Și oamenii?
Gojdu surâse ușor.

-Ești iute băiete! Știam că banii mă vor ajuta să-mi exprim mai bine iubirea față de semeni. Mai aveam o idee în minte: îmi promisesem să câștig cât mai mulți bani și să-i pun după moartea mea în circuitul societății. Ceea ce s-a și întâmplat. Pot spune că am primit forța de a aduna o avere mare.
-Cum așa ?

-Pentru că scopul meu nu era banul în sine ci influența pozitivă pe care puteam să o creez cu ajutorul lui. Mii de vieți care evoluează pentru că îi atingi cu puțin din ce ai tu. Asta e neprețuit!


La multi ani Manuilă!


“Ca fiu credincios al Bisericii mele laud Dumnezeirea, caci m-am nascut Roman: iubirea ce am catre natiunea mea neincetat ma imboldeste a starui in fapta, ca inca si dupa moarte sa erump de sub gliile mormantului spre a putea fi pururea in sanul natiei mele”. – Emanuil Gojdu, 1862

La fel si aici in Erepublik totul e trecator .. Plato are barba sau era Lana cea barboasa ? Macar barbosii sa tina uni cu altii...


P.S. Pentru cei care s-au plictisit, habar nu au cine sunt aia obositi de mai sus sau nu stiu citi si nici fotografiile nu le par amuzante:

XXX