Join the new world

Salutare şi La Mulţi Ani!🙂
Azi degustăm o cafea naturală alături de Clopoyaur.
Să începem:
NewsCafe: Bună. Povesteşte-ne cum ai ajuns in eRepublik, cum ţi-ai petrecut eTinereţea.
Clopoyaur: Cum am ajuns, nu ştiu. De undeva am avut link-ul şi m-am înscris. Iar în primul an de joc am fost 2-clicker (train and work) mergînd pe principiul "ăsta e un joc fainuţ, dar nu am vreme de el acum". Dupa vreun an, m-am cam plictisit să intru aiurea numai să bifez train şi work, aşa că am decis că ori am să fac ceva ori mă las. Aveam în cont vreo 80 de gold şi vreo 1000 de roni adunaţi din muncă exclusiv aşa că am decis să-mi fac o firma de arme q1. Iniţial am şi reuşit sa vînd ceva, dar a fost o perioadă fără lupte iar preţurile la arme au scăzut, la fel şi salariile. Dacă la început aveam costuri de vreo 6 ron/armă, după vreo 3 luni ajunsesem să mă coste o armă 3 roni, să fie pretul de piată 2,5 roni si să adun un stoc de vreo 3000 de arme. Produceam pe stoc cît mă ţineau ăia 80 de gold. La un moment dat banii ăia s-au terminat şi am zis că a fost o decizie proastă. Din fericire, a doua zi, Adiemus ataca Marmara într-una din luptele epice ale v1. Preţurile au explodat, am vîndut toate armele cu 7 roni şi din acel moment jocul a devenit interesant. Mi-am făcut apoi alte firme şi m-am axat pe partea economică a jocului.
NewsCafe: În ce unitate şi partid ai intrat prima oară? Cine te-a ajutat să creşti, dacă a fost cineva anume?
Clopoyaur: Am jucat solo. Nu m-a ajutat să cresc nimeni şi nici n-am căutat ajutor pe undeva. N-am fost prieten cu politica niciodată, dar parcă ţin minte că prima dată am intrat într-un partid în care era preşedinte Minimax şi i-am cerut să-mi dea un loc pe liste să devin congressman că am voturi asigurate. Aveam vreo 5-6 prieteni pe care-i invitasem să joace. Desigur, a fost un mare fass, mi-ar fi trebuit vreo 20 de voturi, iar eu am avut vreo 10. N-am ieşit in congress şi m-am lecuit. Cît despre soldăţie, precum ziceam am fost solo. După ce mi-am invitat cei cîţiva prieteni le-am zis să facem o unitate militară, că atunci asa era la modă, toată lumea avea cîte una (nu era nevoie să creezi una în joc). Aşa a luat naştere CAF (Clopoyaur Air Forces) de care fireşte că n-a auzit nimeni niciodată decît cînd am intrat toţi în FSR la invitaţia lui Mirceadrac (foarte bun prieten de-al meu cu care am jucat mai multe jocuri online). De fapt toţi cei pe care îi invitasem în joc (şi care n-au renunţat) îi cunoşteam de prin alte jocuri gen Managerzone, Travian, Crims.
NewsCafe: Eşti comandantul Forţelor Speciale Române, de altfel pe unde am colindat şi eu. Cum le-ai dat încredere soldaţilor că vei fi un căpitan de treabă? Cum te descurci în militărie pe lîngă conducere?
Clopoyaur: Eu cu Mirceadrac facem o echipa redutabilă mereu cînd jucăm ceva împreună (am cîştigat servere de Travian, jocuri de management, etc.) aşa că am preluat conducerea FSR relativ repede după intrarea acolo (3-4 luni) într-un moment de criză. Am propus un plan pe hîrtie, l-am discutat cu soldaţii atunci şi am trecut la punerea lui în aplicare. Am muncit împreună cu toţi, am început să creştem, să urcăm în damage, performanţă, organizare, astfel ca dintr-o unitate de duzină in v1, FSR a devenit repede printre cele mai bune unităţi în Rising (harta cu hexagoane). În condiţiile în care am dublat organizarea militară cu dezvoltarea economică, unitatea a început să devină prosperă şi să se autosusţină. Cum le-am dat încredere soldaţilor? Simplu: ascultînd, mediind, găsind soluţii pentru fiecare, impunînd şi respectînd reguli egale pentru toţi. Încrederea şi respectul nu se impune niciodată ci se cîştigă. Iar atunci cînd l-ai cîştigat ai autoritatea şi legitimitatea de a impune decizii, de a lua hotărîri în numele grupului. Revenind la FSR: din Rising ne-am consolidat mereu poziţia şi suntem şi în acest moment ce-a de a doua unitate militară ca forţă a României. În afara conducerii mă descurc mult mai bine, mai mult timp liber în teorie (dar mai puţin în practică). Uneori îmi mai lipseşte adrenalina unor lupte pe muchie de cuţit, coordonarea din ultimele minute. Pe de altă parte, şi fiind la conducere multă vreme, acumulezi o uzură, oboseşti şi ajungi la punctul în care plăcerea de altă dată se transformă în povară. Atunci, am spus stop şi am predat ştafeta. Desigur, îmi ajut cum pot, insă frîiele sunt la cei care au venit din spate în FSR.😃
NewsCafe: Văd că ai cetaţenie Americană, a meritat schimbarea? De ce?
Clopoyaur: De 4 luni încoace am cetăţenie americană exclusiv pentru a-mi ajuta colegii de unitate cu arme q7. Totuşi, avînd în vedere instabilitatea bonusurilor americane, nu ştiu dacă mişcarea a fost foarte înţeleaptă. Îmi lipseşte bonusul de NE iar orientarea militară din ultimele luni a SUA nu-mi surîde deloc.
NewsCafe: Ţi sa întîmplat să-ţi pună cineva beţe în roate în a te dezvolta pe eRepublik?
Clopoyaur: Precum am zis, m-am cam dezvoltat singur, deci dacă a fost cineva care să-mi pună beţe în roate, ăla am fost eu făcînd destule prostii în primul an de joc. Rivali, în schimb, am avut şi am destui. Există o vorbă în Ardeal: "Nu-ţi preţuieşte nimic pielea, dacă n-ai niciun duşman". Însă tind să cred că am mai mulţi prieteni decît rivali.😃
NewsCafe: Sfaturi atît pentru Pitici, cît şi pentru Dinozauri!
Clopoyaur: Am un singur sfat atît pentru "pitici" cît şi pentru "dinozauri": Erepublik e un joc ca oricare altul iar scopul lui e acela de a ne distra şi a ne face să ne simţim bine. Cîtă vreme regulile jocului o permit şi se poate, absolut orice foră de distracţie e acceptabilă în joc atîta vreme cît îţi aduce bucurie şi satisfacţie. Fie ea militară, politică, gazetărească sau de orice alt fel. Prin urmare, faceţi ce vă face plăcere, înţelegeţi jocul şi axaţi-vă pe partea care vă place mai mult. Iar dacă nu găsiţi o satisfacţie, nu-i nicio supărare. Sunt alte mii de jocuri pe net, pe PC sau pe play station. Fiecare îşi poate alege cum îşi petrece timpul şi cum îşi cheltuie banii pe distracţie. Dacă eRepublik vă oferă ceea ce doriţi, continuaţi, dacă nu... NU.😃
NewsCafe: Care este cheia succesului tău în eRepublik, dar şi în realitate?
Clopoyaur: Nimeni nu are o cheie, ci are anumite calităţi cu care reuşeşte să-şi îndeplinească obiectivele. Iar dacă e să vorbesc despre mine pot spune că sunt un maramureşean perfecţionist ambiţios, încăpăţînat, calm, perseverent şi enervant de consecvent.😃 Or mai fi şi altele dar mă limitez la acestea, ca să poata spune lumea că-s şi modest.
NewsCafe: O urare frumoasă de sărbători din partea lui Clopoyaur!
Clopoyaur: Să aveţi un 2013 plin de împliniri şi cu mult mai mult noroc decît ghinion. Căci, în cele din urmă, şi cei de pe Titanic erau sănătoşi, bucuroşi şi fericiţi, dar le-a lipsit un dram de noroc.😃
Iar din partea mea ceea ce v-am dorit anul trecut, însă anul ăsta să se împlinească.😉
Să ne mai auzim la o cafea fierbinte...