Join the new world

Duminică, 25 martie 2012, începând cu ora 16.00 în centrul Chişinăului a avut loc Marşul Unirii, celebrarea a 94 de ani de la unirea Basarabiei cu România(27 martie 191😎. La acest marş au participat tineri şi bătrâni, poeţi, studenţi, elevi, profesori şi oameni din alte domenii de activitate. La cea dea treia ediţie a Marşului Unirii, organizat în acest an de Acţiunea 2012, şi-au adus aportul oameni de creaţie şi membri ai ONG-urilor de pe ambele maluri ale Prutului. Participanţii la marş au arborat tricoloruri, pancarte unioniste şi anticomuniste, grupuri de tineri au purtat tricouri cu slogane precum Basarabaia pământ românesc sau Basarabia e România(marele banner afişat în faţa Academiei şi pe scările Palatului de Operă şi Balet). Acţiunea a fost autorizată de Autorităţile Municipale, astfel cei care au participat la eveniment au parcurs Bulevardul Ştefan cel Mare până la scoarul Teatrului de Operă şi Balet, însoţiţi fiind de reprezenţanţii foreţelor de ordine, care au preîntîmpinat altercaţiile şi provocările lansate de un mic grup de „aşa-zişi patrioţi” ai Moldovei, care au aruncat injurii verbale dar şi ouă. Un lucru care sfidează orice logică este acela că cei mai mari „aşa-zişi patrioţi ai Moldovei” sunt unii minoritari, cărora bine mersi li-i bine şi şi li-i cald aici între Prut şi Nistru şi nu aiurea de unde au venit cândva bunicii sau strămoşii lor, şi nesocotesc limba şi cultura populaţiei băştinaşe, dispreţuind-o şi desconsiderând-o. Domnul Victor, un bunic simpatic şi nepoţelul său Cezar din braţele sale stând în faţa Academiei ne-au spus că spiritul naţional, sentimentul de român este nu doar unul dobândit prin naştere, dar şi o realitate, o identitate liber asumată şi cultivată de-a lungul vieţii. Nu este suficient un document, o călătorie pe la locurile istorice din România pentru a deveni şi a simţi româneşte. A fi român este o realitate conştientizată, educată şi valorificată azi mai mult ca ieri şi mâine mai mult ca astazi. „Apa vine apa trece, pietrele rămân, e şi grea, e şi frumoasă viaţa de român”. După două mii de ani de creştinism am ajuns la paradoxul să compar atitudinea creştinilor de a ţine capul sus şi tare în timpul prigoanelor păgâne cu afrimarea „firească” a originii româneşti a populaţie majoritare după 70 de ani de rusificare, indoctrinare şi deznaţionalizare. Mergeam pe bulevara şi eram de-a dreptul revoltat de numărul impresionat de spp-işti cu staţii radio sau cu camere video şi de fotografiat. Sergiu ne-a spus că în viziunea sa, actul de la 27 martie 1918, a fost un act de justiţie, o acţiune firească a românilor dintre Prut şi Nistru de a se uni cu fraţii lor, despărţiţi de un râu de lacrimi şi sânge. Tot el ne-a mai spus că toţi cei care cunosc adevărata istorie ar trebui să celebreze unul din cele mai importante evenimente ale naţiunii române, din ambele state româneşti. În drumul spre Piaţa Marii Adunări Naţionale a fost scandate îndemnuri unioniste şi anticomuniste dintre care amintim doar câteva: „Trăiască, Trăiască, Trăiască şi-nflorească, Moldova Ardealul şi Ţara Românească; Basarabia Pământ Românesc; Basarabia e România; Limba română, unica stămână, Refuz, rezist, sunt anticomunist...”. În scoarul Opere au luat cuvântul scriitori, artişi şi toţi cei care au avut de transmis un mesaj de felicitare şi încurajare celor prezenţi. O atmosferă de sărbătoare au adus melodiile Mariei Sarabaţ, Mariei Iliuţ a unei formaţii de lăutari, piesele de estradă, horele şi sârbele dansate de cei prezenţi. Spre finele petrecerii şi-a făcut apariţia şi primarul oraşului Chişinău, Dorin Chirtoacă, care a făcut o scurtă baie de mulţime, aşa cum se obişnuiesc cei mai mulţi politicieni occidentali, care vor să dea senzaţia alegătorului că le este mereu la dispoziţie şi îi pasă de problemele şi nevoile oamenilor. Sincer să fiu, nu ştiam ce va fi şi în ce constă un marş pentru suţinerea unei idei şi atitudinici civice, dar pe final mi-a plăcut. Dacă îţi este ruşine să spui sus şi tare că eşti român, şi României îi va fi ruşine de tine şi nu te va recunoaşte de copil al ei. Nu noi am rupt Moldova medievală în două, nu noi am vot unirea din 1918 sau Tratatul Ribentrop-Molotov şi pactul adiţional secret, dar noi suntem cei care trebuie să repunem în drepturile sale fireşi limba şi cultura naţională aici la noi acasă, noi suntem cei care trebuie sa curăţăm istoria de falsuri şi mistificări şi să facem ca lumina adevărului să crească spicul dreptăţii. La final, dar nu în cele din urmă să nu uităm că a fi un bun român mai înseamnă şi a fi un cetăţeam responsabil şi devotat oriunde ai avut noroc sau nenorocul de a te naşte!!!