Join the new world

După părerea mea, "Regulamentul intern al Congresului Republicii Moldova" va putea juca rolul de bază solidă a unui Congres bine organizat, care să lucreze cu o eficienţă maximă.

---

"Eu, Paul Orasan, membru al Congresului din data de 25 iunie 2016, vă aduc următorul document spre a fi dezbătut și cer supunerea acestuia la vot pentru a se decide dacă va deveni sau nu, activ."

---

Regulamentul intern al Congresului Republicii Moldova este un document ce va servi drept fundamentul procedurilor interioare al instituţii legislative supreme din Republica Moldova.

Art. 1. Regulamentul intern al Congresului Moldova stabilește existenţa poziţiei/titlului de ‘Președinte al Congresului’.
Art. 2. Președintelui Congresului Republicii Moldova îi vor fi desemnate următoarele atribuţii:
(a) Organizează Congresul pentru a asigura eficienţa maximă a instituţiei legislative.
(b) Prezidează ședinţele Congresului și creează un mediu potrivit pentru desfășurarea acestora: “chat-ul Congresului”; “off-site forum”; etc.
(c) Aduce la cunoștinţa Executivului și a publicului larg hotărârile Congresului și supervizează aplicarea lor.
(d) Joacă un rol important în implicarea cetăţenilor în procesul legislativ și asigură dialogul Congres-popor-Executiv.
Art. 3. Președintele Congresului va fi ales democratic dintre membrii Congresului deja existent.
Art. 4. Mandatul Președintelui Congresului se va încheia odată cu încheierea mandatului acestuia de membru al Congresului.
Art. 5. După alegeri, Președintele Congresului din mandatul trecut va acţiona ca și Președinte al Congresului interimar, fiind obligat să:
(a) Organizeze noul mediu de desfășurare al proceselor legislative: ‘chat-ul Congresului’; etc.
(b) Organizeze și să prezideze noile alegeri: prezintă nominalizările, verifică voturile și anunţa noul Președinte al Congresului.
Art. 6. Noul Președinte al Congresului trebuie ales la o durata de maxim 10 zile de la alegerea noilor membrii ai Congresului și anunţat simultan cu noul Președinte al ţării.
Art. 7. Președintele Congresului interimar va fi cel care va decide împărţirea timpului pentru alegerea noului Președinte: perioada creării chat-ului, perioada depunerii nominalizărilor, perioada votării, astfel încât suficient timp să fie atribuit fiecărei sesiuni.
Art. 8. Doar membrii Congresului pot vota în alegerea Președintelui Congresului.
Art. 9. Președintele Congresului interimar va primi un al doilea mandat ca și Președinte al Congresului dacă nu există nicio nominalizare pentru respectiva funcţie.
Art. 10. Dacă există un singur candidat pentru funcţia respectivă, votul va avea loc sub forma: “pentru” sau “împotriva” candidatului de a ocupa poziţia de Președinte al Congresului.
Art. 11. Respingerea singurului candidat pentru poziţia de Președinte al Congresului va însemna numirea Președintelui interimar pentru un nou mandat.
Art. 12. Alegerea Președintelui Congresului se va face într-un singur turn atunci când un candidat are un număr de voturi echivalent cu 50%+1 din numărul membrilor Congresului sau în două turnuri atunci când niciun candidat nu a securizat o majoritate de 50%+1.
Art. 13. În sesiunea a doua de votare vor lua parte primii doi candidaţi în ordinea numărului de voturi primite.
Art. 14. Dacă în cea de a doua sesiune de votare niciun candidat nu a securizat o majoritate de 50%+1 din voturile membrilor Congresului, Președintele ţării își va adăuga votul unuia dintre candidaţi astfel încât unul dintre ei va obţine majoritate.
Art. 15. Președintele Congresului poate fi destituit din funcţie printr-un vot al Congresului de destituire a Președintelui Congresului.
Art. 16. O majoritate de 50%+1 este necesară pentru a destitui Președintele.
Art. 17. Dacă Președintele este destituit, interimatul este asigurat de ultimul Președinte al Congresului care acceptă propunerea.
Art. 18. Sesiunea de dezbatere reprezintă primul stadiu într-o procedură legislativă.
Art. 19. În sesiunea de dezbatere, membrii Congresului se reunesc pentru a discuta, a dezbate o nouă propunere legislativă, încercându-se astfel să se prezinte, cu lux de amănunte, aspectele principale ale propunerii.
Art. 20. Președintele Congresului are datoria de a deschide o sesiune de dezbatere atunci când unul dintre membrii Congresului aduce o nouă propunere în Congres.
Art. 21. Durata unei sesiuni de dezbatere poate varia de la 24 de ore până la 168 de ore, aceasta fiind stabilită de către Președintele Congresului.
Art. 22. Sesiunea de dezbatere poate fi prelungită de către Președintele Congresului după caz.
Art. 23. Nu pot exista două sesiuni de dezbatere cu obiective diferite simultan.
Art. 24. Simultan cu sesiunea de dezbatere internă a Congresului se poate organiza o sesiune de dezbatere publică la care pot lua parte simplii cetăţeni.
Art. 25. Iniţiatorul propunerii legislative este singurul care poate cere deschiderea unei sesiuni de dezbatere publică.
Art. 26. Președintele Congresului are datoria de a informa cetăţenii de deschiderea unei sesiuni de dezbatere, precum și de a-i invita să participe la discuţii în cazul în care există și o sesiune de dezbatere publică. Art. 27. Sesiunea de votare reprezintă al doilea stadiu în procesul legislativ și succede sesiunea de dezbatere.[/center]
Art. 28. Sesiunea de votare reprezintă procesul legislativ prin care membrii Congresului își exprimă votul faţă de o propunere legislativă ce a trecut deja printr-o sesiune de dezbatere.
Art. 29. Președintele Congresului are datoria de a deschide sesiunea de votare cu privire la o anumită propunere legislativă imediat ce sesiunea de dezbatere specifică acesteia s-a terminat.
Art. 30. Durata unei sesiuni de votare poate fi cuprinsă între 48 de ore și 96 de ore.
Art. 31. Președintele Congresului este cel care stabilește durata sesiunii de votare.
Art. 32. Odată ce sesiunea de votare s-a încheiat aceasta nu mai poate fi prelungită și membrii Congresului care încă nu au votat nu o mai pot face.
Art. 33. Președintele Congresului este cel care contabilizează numărul de voturi “pentru” sau “împotriva” propunerii și declară propunerea legislativă drept “aprobată” sau “respinsă”.
Art. 34. Pentru ca o propunere legislativă să fie aprobată este nevoie de o majoritate de 50%+1 din numărul total de votanţi.
Art. 35. O sesiune de votare poate fi deschisă simultan cu o altă sesiune de dezbatere, fiecare având obiective diferite.
Art. 36. Două sesiuni de votare nu pot fi deschise simultan.
Art. 37. Sesiunea de revizuire are ca obiectiv modificarea unei propuneri deja aprobată și care este în efect.
Art. 38. Un membru al Congresului poate propune deschiderea unei sesiuni de revizuire a oricărui document aflat în legislaţia Republicii Moldova.
Art. 39. Președintele Congresului deschide sesiunea de revizuire a unei propuneri legislative deja aprobate de îndată ce este notificat de către un membru al Congresului.
Art. 40. Deschiderea unei sesiuni de revizuire presupune deschiderea simultană a unei sesiuni de dezbatere și apoi a unei sesiuni de votare.
Art. 41. Sesiunea de dezbatere din cadrul unei sesiuni de revizuire are același statut și reguli cu sesiunea de dezbatere pentru o noua propunere legislativă.
Art. 42. În sesiunea de dezbatere din cadrul unei sesiuni de revizuire au loc discuţii referitoare la modificările propuse documentului ţintă.
Art. 43. La sfârșitul sesiunii de dezbatere Președintele Congresului deschide sesiunea de votare cu privire la modificările stabilite în sesiunea anterioară de dezbatere.
Art. 44. Dacă rezultatul votului este de 50%+1 din totalul numărului de votanţi în favoarea modificărilor, acestea vor deveni active, iar documentul tintă modificat.
Art. 45. Respingerea modificărilor propuse rezultă în nemodificarea documentului ţintă.