În stilul lui... Alcide
Ion Anapoda
Nu sunt ziarist şi n-am scris niciodată la un ziar. Tot ce am făcut a fost să mă joc cu vorbele. Aici, poate ca şi cum ar fi fost dincolo. Dar asta numai pentru că mi s-a părut năstruşnic, şi nu pentru că am sau pentru că aş fi avut vreodată vreo urmă de ambiţie. De parcă ai şi vrea să ai astfel de ambiţii...
Însă nu despre asta e vorba, ci despre iniţiativa eMinisterului. M-a pus oarecum pe gânduri. Şi într-un fel de încurcătură, pentru că am de ales. Iar eu nu am fost niciodată bun la astfel de lucruri. Ca dovadă că încă mai sunt aici, după o serie destul de mare de răceli durabile.
Am decis că mie mi-au spus ceva, de-a lungul timpului în care am fost sănătos, vreo patru persoane. Am să-i numesc pe rând, în funcţie de criteriul aleatoriului (sic!), pentru că nu pot să fac o ierarhie, aşa cum nu pot de altfel nici să-i cataloghez drept atlceva decât simpatici "prieteni de pahar".
Primul ar fi Alcide. O figură cunoscută, şi totuşi atât de tainic. Mie mi-a luat mult până să bag de seamă că există. A venit tiptil, pe nebăgatelea de seamă. A spus şi el o vorbă, două, apoi a tăcut. Şi numai după mult timp a început să se arate în felul în care era el de fapt.
Scrie reportaj, plăcut la fel de mult pentru citit, cât şi pentru privit. Evident, în felul său inconfundabil e un artist. Are stil, şi, pentru că se pricepe ca nimeni altul la meşteşugit cuvinte, le lasă mereu neterminate. Mie, când îi văd apostroafele alea, parcă îmi vine să-i trag pana din mână şi să i-o duc la ascuţit.
Dar e de prisos. Ţine de el, de felul propriu în care vede el lumea asta, cu păcatele ei şi cu hârele care ne apasă. Şi dacă nu m-a făcut să îl aleg clar drept cel mai şi cel mai e numai pentru că nu cred că există aşa ceva. Fiecare e cel mai într-un fel sau altul. El e cu siguranţă cel mai năstruşnic "mâncător de cuvinte" meşteşugite cum manu propria.
Hai să ne-auzim cel mai şi cel mai!
Comments
Ioane, multam fain...nimic mai flatant nu mi se putea intimpla decit sa-ti reincepi activitatea cu mine ca si subiect🙂
Si da, ai dreptate...pentru mine constructia stilului face mult. Si am ales sa ma exprim asa cum o fac, pen'ca io-s baiet de la tara si nu mi s-ar fi potrivit te miri ce fineturi; si nici sa epatez prin fraze infrumusetate cu cuvinte ienglezesti nu ma-ncinta. S-apoi, is atitea apostroafe-n lumea asta, cineva trebuia sa le foloseasca 🙂
Si mai ai cu ceva dreptate:"cel mai şi cel mai nu cred că există aşa ceva"! Evident, nimeni nu poate fi numit „Ceahlaul“ sau „gorunul“ jurnalismului eRepublikan, esential este faptul ca cineva te citeste si, cel mai important, mai si-ntelege cite ceva din ce scrii😁
asta cu „înțelesul” e partea cea mai dificilă pentru mulți... : )
Si sa nu uitam, ca si asta e tare important, se bucura cu adevarat sa citeasca, lucru rar printre articolele de acum. Nu stiu ce succes sau recunoastere ar fi mai de pret decat a darui bucurie cuiva.
Apoi, mestere, intr-un fel sau altu` toti venim de la tara. Da` e placut sa vezi ca pe matale lucru` asta te face fericit si nu altfel. Pe unii i-ar complexa, bagsama, si probabil si-ar ascunde fata in perna daca-ar fi sa-i afle cineva...
No, daca Ion isi face insectar, trebe sa fie tare interesant de vazut ce fluturi isi aduna.
Complicat,complicat tare sa prinzi fluturi....Tre' indemanare si o tehnica speciala,ca doar nu toti fluturii sunt prosti...sunt doar bezmetici si au o infinita placere a zborului ,incercand in acelasi timp sa cunoasca marimea propriilor aripi.
Un insectar?
eu zic ca asta ar fi tocmai potrivit pentru inceput.Un exemplar superb! latineste il cheama
Danaus plexippus dar mai are si rude...Danaus crysippus...si alti Danaus(ca-s multi)
http://ro.wikipedia.org/wiki/Danaus_plexippus