Puterea politica si puterea publica

Day 4,666, 10:59 • Published in Romania Romania • by turturica

Nu am scris de multa vreme si nici nu aveam de gand, dar articolul lui hritcucos https://www.erepublik.com/en/article/situa-ia-actuala-din-punctul-meu-de-vedere-2722807/1/20 a reprezentat o provocare, pentru care ii multumesc.

Modul in care conjunctura actuala este perceputa de catre populatie este strans legata de mentalitate, mai mult sau mai putin specifica zonei. In acelasi timp aceasta situatie din ultimele luni a scos in evidenta amatorismul, superficialitatea si o mare doza de heirupism nu numai a clasei politice autohtone, ci a clasei politice la nivel global.

Cu foarte putine exceptii, tarile au luat decizii potrivit principiului "trebuie sa aratam oamenilor ca facem ceva". Bune, rele, mediocre, incalcand drepturi fundamentale sau nu, decizii proprii sau importate din alta parte din moment ce unii au fost incapabili sa isi faca o strategie, un virus a pus in lumina, daca mai era nevoie, nivelul tot mai penibil pe care clasa politica, din pacate, l-a atins.

Iar raspunsul populatiei este unul emotional, pentru ca acesta este cel mai usor si cel mai repede de obtinut. Lumea este speriata, debusolata, predictibiliatea zilei de maine disparand si facandu-i pe unii sceptici pana la absurd "nu exista virus", iar pe altii sa dea dovada de o naivitate care frizeaza ridicolul "orice restrictie, oricat de abracadabranta, trebuie respectata". Raspunsul emotional este cel care ofera guvernantilor de peste tot posibilitati neimaginabile pana acum un an in testarea limitelor populatiei si mai ales a drepturilor si libertatilor.

Democratia reprezentativa, un model imperfect dar cel mai bun sistem pe care tarile l-au construit de-a lungul timpului, este cea care ofera cetatenilor puterea politica, respectiv puterea de a isi alege reprezentantii care sa le apere interesele. Practica insa, axiomatic, bate teoria de multe ori, pentru ca interesele clasei politice sunt paralele cu cele ale populatiei in mult prea multe cazuri. Sau mai bine spus, sunt paralele cu interesele marii majoritati a populatiei (un pleonasm acceptat ca termen si un adevar dureros ca idee).

Lupta politica este o lupta pentru puterea publica, cea care ofera posibilitatea de a folosi forta coercitiva a statului si este miza oricarei campanii electorale. Pentru a ajunge la putere in sistemul democratic, cel putin pana acum( vedem daca in viitor „sarim/decalam” sau nu niste alegeri pentru „binele” populatiei), partidele puteau accede doar prin alegeri. Trebuiau sa faca campanii electorale, sa apara cu sloganuri sforaitoare despre adversari, sa o scalde cand era vorba despre hibele proprii si sa dea impresia ca ar fi macar tangential interesate de problemele populatiei.

Acum totul se reduce la pandemie, daca lucrurile merg prost nu este pentru ca guvernele sunt incompetente, daca drepturile si libertatile sunt incalcate nu este din cauza tendintei de autoritarism a clasei politice, e din cauza ca a aparut virusul.
Procentajul oamenilor politici care nu numai ca intra in politica, ci isi cladesc o cariera luand decizii care sa beneficieze maselor, nu gastilor, este infim. Si aici este greseala noastra, ca alegatori. Partidele defileaza cu menajeria de cadre la fiecare set de alegeri si intotdeauna avem de votat raul cel mai mic. Ne lipseste spiritul de comunitate, de a pune accentul pe necesitati pragmatice nu pe teorii si cel mai trist ne lipseste curajul de a pretinde decenta si interes national din partea clasei politice.

Drepturile si libertatile nu inlatura obligatiile pe care le avem ca cetateni, aceste obligatii care ar trebui sa ne faca constienti ca binele comunitatii inseamna si binele nostru ca indivizi. Oamenii politici sunt cei care ar trebui sa ofere un exemplu de leadership, o lectie de respectare a regulilor pe care ei insisi le impun, dar spiritul balcanic al „legilor care sunt doar pentru unii” infloreste peste tot in lume.

Suntem in situatia in care populatia si regulile, cine si cum le respecta e un subiect la ordinea zilei. Unii nu respecta nici o regula din indolenta, altii nu respecta unele reguli din principiu (democratia e scumpa, e mult mai ieftin cand vine un tatuc care da indicatii luminate despre ce e bine si ce e rau si cine indrazneste sa miste in front e un dusman al patriei), iar altii vor accepta orice regula cu speranta ca astfel ei si cei dragi lor vor fi protejati. Ceea ce guvernele uita, este faptul ca majoritatea populatiei se va supune unor reguli atat timp si in masura in care are incredere in deciziile politicului.

Ar trebui sa ne asumam faptul ca democratia inseamna si obligatia noastra ca cetateni de a ne informa si de a lua decizii cunoscand atat riscurile cat si beneficiile, sa fim constienti de puterea pe care votul o are si ar trebui sa respectam sacrificiile pe care unii le-au facut pentru ca noi sa avem drepturi si libertati la care suntem dispusi sa renuntam atat de nonsalant cateodata.
Va doresc sa aveti incredere in si grija de voi!
Raluca

P.S. Go Mavs!