Join the new world

Azi, am vazut intr-o vitrina o caseta tare fain ambalata, cu o sticla de vin si alta de tuica -made in Romania. Si mi-a mirosit a crampa fiarta cu boabe de piper si indulcita cu miere. Si a placinta coarda cu branza, ufff....
Inainte de cina, zic sa intru sa citesc presa. Din RL. Dar dupa primele head' uri zic ca-i destul, intru si pe eRep si dupa cateva ziare rasfoite ma gandesc ca si maine ii o zi, poate-poate...
Ma surprind gandind la o dupa-amiaza de toamna tarzie, stateam in şopru' langa cazanul la care invarteam cu randul si povesteam cu Bunu' despre cătănie.
,, Auru' lu' Bunu', grea osanda ti-ai luat, lasa-i in amaru' lor sa-si duca singuri razbelele, tu suie-ti crucea si nu lasa cainii sa-ti ajunga grumazu' '' .
N-am priceput atunci, si nici acum pe deplin, iar Bunu' - care sigur nu auzise in viata lui de nenea Occam- nu mai poate limpezi tăurile intrebarilor.
Stiu insa ceva sigur: cainii ajung doar la grumazu' plecat- so, iaca'ta ortostatismu' devenit problema sociala.
Paradoxu' isi baga coada si zice ca nu ezista drept fara obligatie corelativa, am invatat asta la primu' seminar, adeca ii batut in cuie- asa ca n'am voie sa critic ceva ce nu-mi pot asuma si n'as fi capabila sa faptuiesc.
Si intervine salvator nenea Occam: fentez metafizic doru' de acasa- ah, miros de sarmale si carnati, uffffffff - deschid o doza de pecsi si imi bag in micro' cina de la Mc'D.
Si, intre 2 postari, viata e misto.