Consideraţii pe marginea unor noi alegeri

Day 1,527, 08:47 Published in Republic of Moldova Republic of Moldova by Ion Anapoda

Cineva intrat de curând în joc, sau revenit după o absenţă (în cazul meu), care ar vrea să-şi exprime votul în alegerile parlamentare din eMoldova, s-ar afla cu siguranţă într-o situaţie cel puţin delicată. E greu să alegi dacă nu ai de unde!

Sunt subiectiv, evident. Dar nu greşesc când spun că am puţine opţinuni. Cei ce vor să mă reprezinte (atât cât o pot ei face în modul acesta virtual) nu au reuşit să convingă. Am de ales între unii care se recomandă drept "vechi" în meserie (a căror singur merit e acela că au fost acolo şi mai vor), şi alţii care nu se recomandă deloc.

Am, apoi, cele patru partide. Frăţia Zimbrilor e o mai veche "bubă" a mea. Nu-i iubesc şi nu mă iubesc. Au rămas (cei care mai sunt încă) acelaşi grup închis. N-am reuşit nici să-i înţeleg vreodată şi nici să găsesc eficient modul lor de a face "umbră" virtuală. Mă vor ierta dacă o să-i trec, din principiu, în afara opţiunilor.

Planeta Moldova a apărut, cred, după ce am "răcit", deci nu mi-e cunoscută. Aruncând însă o privire asupra membrilor şi a candidaţilor e lesne de observat că aici se găsesc "greii" eMoldovei. A fost, desigur, o vreme în care aş fi votat orbeşte cu ardei9, însă vremea aia a trecut. Acum nu pot decât să rămân nostalgic şi să declin ceea ce mi se oferă.

Partidul Conservator, din păcate, e o umbră ştearsă şi oribil deformată a ceea ce a fost sau s-a vrut el iniţial. Astăzi e sediul central al curentului "anti". Cei ce vor fi făcând parte din el (mă tem că n-am curaj să arunc o privire), nu prezintă nici interes şi nici opţiuni. Dacă nu sunt clone, atunci sigur sunt greu încercaţi de sentimente "patriotice".

Mi-a rămas Partidul Unităţii Româneşti. Titlul spune mult, membrii ei aşişderea. E greu să nu crezi în cei care vin zilnic să dea de ştire că sunt. Cu sau fără clonele (inevitabile?) unora, aici s-au aciuat nişte oameni care au făcut carieră. Nu politică (urăsc curva asta bătrână!), ci în plan mediatic, pentru mine plusul care mă va face oricând să-i acord încrederea.

Rămâne de spus doar că, indiferent pentru cine ai optat, a alege liber, după propria ta voinţă, e mai presus de orice. Apartenenţa la grup nu te obligă cu nimic, altfel grupul e compromis. Cine spune şi crede altfel e în aceeaşi situaţie: se compromite faţă de sine şi faţă de ideea de libertate.

PS: Acest articol e şi un fel de răspuns dat colegilor mei din Unitatea militară, unde (cică) îmi fac simţită uneori prezenţa.