Join the new world

Pe bucata aceea de pământ a fost cândva o brutărie mică. Brutarul era un bărbat trecut de 40 de ani, slăbuţ şi cu ochii mereu încercănaţi. Lucra îndeosebi noaptea şi dimineaţa. Când livra pâine albă ochii îi radiau de mulţumire şi zâmbea.

Un cutremur i-a pus la pământ brutaria şi a încercat să o ridice la loc cu propriile mâini. Dumnezeu ştie cum a ajuns să descopere că stătea pe o pungă mare de petrol. Cu o maşinărie din oţel a sfredelit pământul şi din adâncuri a ţâşnit petrolul.

A ştiut deodată că viaţa lui se va schimba cumva, dar el îşi privea mâinile... mâinile lui erau cândva albe de făină, paşii lui lăsau urme albe şi gândurile lui erau albe. Şi nopţile, de asemenea...

Din pământ o ploaie sumbră se revărsa către cer şi i-l întuneca. Degeaba se tot ştergea, aurul negru şi sufletul i-l murdărea...

Brutarul cu inimă neagră se căia.