Noi, unde ne situam...ce alegem....si, de ce....similitudini cu RL....?

Day 3,058, 08:17 • Published in Republic of Moldova Republic of Moldova • by Alex Silverfox

Buna ziua dragi cetateni ai superbului nostru socio-game...candva treaz...actualmente mort...viitor, sub aspectul semnului ,, ? ". Va propun, pe scurt, un articol care, cred ca v-ar interesa, tinand cont de faptul ca maine sunt alegerile prezidentiale...

Regimuri politice : democratice si nedemocratice (autoritare si totalitare)

Studiul şi clasificarea regimurilor politice au o lungă istorie, începând cu Platon şi Aristotel, continuând cu Montesquieu şi până în zilele noastre. Nici Aristotel, nici Montesquieu nu au ţinut seama (nici nu aveau cum) de locul şi rolul partidelor politice în configuraţia regimurilor politice, dată fiind aparitia partidelor, ca actori importanţi pe scena politică, abia la mijlocul secolului al XIX-lea.
J. Louis Quennonne propune o definitie simplista si clara a regimului politic = ansamblu de elemente ideologice, institutionale, sociologice care concura la formarea guvernului, intr-o societate data si intr-o perioada determinata.
Dupa Raymond Aron, singurul criteriu viabil este acela al numărului: câţi actori politici îşi împart puterea, câţi participă la luarea deciziilor sau luptă pentru preluarea puterii politice .
Puterea se exercită de :
– (toti) (poporul/demos) Politeia vs. Democraţia = Ochlocraţia
– (câţiva) Aristocraţia vs. Oligarhia
– (unul) Monarhia vs. Tirania
Dupa gradul de participare sau de neparticipare al poporului la alegerea puterii politice, regimurile politice pot fi clasificate in democratice si nedemocratice.

A.REGIMURI DEMOCRATICE. Puterea politica este rezultatul unei competitii politice (intre mai multe partide) iar poporul, pe baza unor alegeri libere, este cel care hotaraste. Au un ideal comun, bazat pe o serie de caracteristici: echilibrul şi separarea puterilor în stat, alegeri libere, societate civilă, guvern răspunzător pentru acţiunile lui. În practică, apar variaţii ale democraţiei în funcţie de gradul de implicare a acestor criterii.
Democraţia este pentru Aristotel o formă degradată a exercitării puterii politice, pentru că gloatele sunt bicisnice şi nimic nu este mai rău decât hotărîrile mulţimilor. Este un regim bazat pe voinţa arbitrară a mulţimilor, şi nu pe forme stabile sau instituţii şi legi. Pericolul este acela că oricând aici se va găsi cineva (un bun demagog) care să se impună ca lider, să preia puterea singur şi să se impună ca tiran.

B. REGIMURI NEDEMOCRATICE. Regimurile nedemocratice pot fi impartite in regimuri regimuri totalitare si autoritare. Includerea acestor doua categorii în aceeaşi specie a regimurilor nedemocratice se bazează pe faptul că ambele urmaresc reducerea sau eliminarea pluralismul politic, adica a competiţiei politice.

– Regimurile totalitare. Puterea aparţine în totalitate unei persoane sau unui grup de persoane. Spre exemplu, puterea pe care o întrupează statul, prin partidul unic, poate strapunge usor barierele de protectie ale vieţii si drepturilor particulare ale fiecărui cetaţean. Spre exp, teoretic regimul comunist a fost un regim democratic fiindca Presedintele si Parlamentul (numit Marea Adunare Nationala) erau alesi de popor prin alegeri libere. Din punct de vedere practic insa alegerile erau “regizate” astfel incat nu erau tocmai libere, ceea ce a determinat includerea acestui regim in categoria regimurilor totalitare. În orice caz, este cvasiunanima ideea ca fascismul, nazismul şi comunismul ar fi fost regimuri totalitare. Eu sunt de parere ca aceste regimuri au fost regimuri democratice insa au atins, in timp, un anumit grad de totalitarism, iar aceasta tendinta exista si astazi si, probabil, ca nu va inceta niciodata cata vreme lumea este condusa de oameni.

– Regimurile autoritare. Monopol puterii aparţine fracţiunilor politice, economice sau militare şi presupune un pact social potrivit căruia societatea nu ia în discuţie puterea politică, iar guvernul permite un anume grad de libertate civică a cetăţenilor. Autoritarismul dupa parerea unor autori (G.Burdeau) se caracterizeaza prin “dominatia sefului statului si limitarea libertatilor politice” În accepţiunea lui Hannah Arendt, regimurile autoritare (spre deosebire de regimurile totalitare legitimate charismatic), sunt legale şi supravieţuiesc morţii/dispariţiei liderului charismatic.
Majoritatea regimurilor politice nedemocratice sunt autoritare

Autor : G.Burdeau, Traite de science politique

Cu acest articol, vin in sprijinul marii majoritati a cetatenilor care nu deosebesc, inca, structurile si esichierul politicii....va multumesc....