Imi vreau Romania inapoi!

Day 1,990, 08:39 Published in Romania Romania by fermecatu

Multi dintre noi avem intiparite pe retina locuri. Locuri minunate din Romania, locuri ce ating si cel mai negru suflet. Sunt vii, aducand mereu linistea cand ne gandim la ele. Ar fi greu sa aduc cateva mii de poze spre exemplificare, fiecare loc vizitat de noi reprezentand o amintire colorata. Am o rugaminte, pastrati-le pe albul ochilor asa cum le stiti, asa cum le-ati vazut impresionandu-va, pentru ca nu vor mai fi pentru mult timp.
O cifra seaca arata matematic ca in cativa ani Romania nu va mai fi pe harta verde a lumii, locurile ce cu drag le-am trecut pragul vor devenii sterpe imagini a unor bolovani , muntii cu brazi vor fi doar munti, dealuri ce odata impungeau cerul cu verdele lor avea-vor ici colo cate un brad plangandu-si singuratatea privind la cioturi ce odata erau frati, raurile vor curge in albii late ajungand civilizatia, plamanii Europei vor fi bolnavi de progres , “ dincolo de paduri” ii vom spune doar “dincolo”. Heraldica romaniei vechi avea ca reprezentare trei brazi, falnici, impodobind frumusetea Romaniei.
La fiecare un minut un brad dispare. La fiecare minut, o lacrima a Romaniei se scurge pe Dunare ajungand la mare.
Iar marea, din ce in ce mai trista, din ce in ce strangandu-se in ea, privind la mormanele de cladiri ce-i acopera privelistea. Iubesc marea, am vazut-o in toate starile ei, cand rade ca un ras de copil, cand zambeste in soare, cand straluceste la un clar de luna romantica, cand se zburleste de suparare. Ati vazut vreodata marea suparata? Incepe cu o tanguire, malcoma, ca un planset de copil, apoi valurile isi capata curaj iar obrazul marii se roseste de nervi.
Se zbucima, se ridica pe varfuri, isi cabreaza vocea si tipa din toata spuma…si doar mangaiera nisipului o face sa se linisteasca. Ce se va intampla atunci cand mangierea ii va fi data de recele unei cladiri….nimeni nu stie.
Nu-mi luati Romania asa cum o stiam, pentru ca o iubesc.