Comunita-m-as!

Day 1,978, 09:49 Published in Romania Romania by fermecatu

As vrea sa intalnesc cetateni fericiti. Cetateni cu zambetul pana la urechi, cu inima plina de fericirea de a zburda pe plaiuri mioritice, cetateni cu vitalitate debordanta de faptul ca sunt cetateni a unei republici virtuale.
As vrea sa existe pace in lume, ca natura sa nu mai fie exploatata brutal de oameni, balenele sa fie salvate de la inec si tigrii albi sa nu mai fie chiar atat de albi. Parca as fi o concurenta la "miss cetatenia"!!
Da' pentru ca suntem intr-o republika romaneasca, fie ea si virtuala, inca n-am intalnit cetateni fericiti. Din citirea multor articole reprezentative, se extrage ideea urmatoare: cei de sus sunt nefericiti ca nu pot extrage mai mult de la cei de jos. cei de jos sunt nefericiti de cei de sus si-i injura birjareste. cei de sus rezista eroic si impasibili. mai bine zis, cu dureri minime-n fund.
Se prea poate sa existe o categorie de cetateni indiferenti, pentru care nu conteaza decat bucuria jocului. Am sa-mi cumpar un far, preferabil cel din Constanta si am sa-i caut.
Nu stiu multe, chiar foarte multe, da' avand cateva exemple s-ar putea sa ma multumesc cu ceea ce stiu acum si sa rezum jocul doar la a lupta fie si cu mana goala, cu palmele pline de unsoarea micilor. Sper ca mirosul de mici sa acopere greata castraveciorilor.
Din nou, colac peste pupaza, azi am vazut un articol despre cum ai nostrii, adica inca romani, se aliaza scurt cu ceva tari apropiate geografic , sa atace o tara dincolo de ocean. La cat de cunoscuti suntem, sigur avioanele noastre vor ramane fara kerosen undeva deasupra irlandei. Recomand cu multa caldura, pe langa scaunul ejector din carlinga, pilotii sa-si ia si niste pungi in care sa-si verse greata si un manual de conversatii scurte irlandezo-roman.
Cum as vrea sa fie comunitatea mea? Altfel decat in realitate.
Ce pot face pentru ea? Sa-mi donez organele. Incep cu mintea.