Cît eşti de minunată!

Day 1,802, 12:43 • Published in Republic of Moldova Hungary • by Sergiuts

Stăteam azi la facultate, la conferinţă, şi cînd un profesor a început să prezinte un articol, lung şi neinteresant, mi-am adus aminte de cîteva strofe ce încercam înainte de culcare să le încheg, dar nu aveam timp să le pun pe hîrtie şi se tot schimbau cuvintele în ele, cum se schimbă automobilele într-o parcare la supermarket. Deci, profitînd de moment, am început să scriu într-un caiet de curs versurile ce hoinăreau prin minte seara precedentă, le-am găsit locul fiecăruia şi ardeam de nerăbdare să le pun aici...să văd părerea "criticilor" mei... Parcă simt nevoia încă a unui catren la final... dar ceva nu iese, va las la discreţia voastră să-l scriţi, dacă aveţi timpul şi plăcerea!

Eu cad şi ma îngrop în muncă
Ma las cuprins de grijile lumeşti...
Să-mi mîngîi fruntea, tu te-apropii,
Mă-mbrăţişezi şi-mi spui că ma iubeşti.
Eu mă tot bat cu cifrele pe foaie
Şi rînduri după rînduri tot citesc.
Tu umbli liniştită prin odaie,
Dar ochii doar spre mine se ţintesc.
Eu răsfoiesc prin teancul de probleme,
Le tot împart pe masa încărcată.
Tu te aşezi, cuminte, lîngă mine
Pe gene apare-o lacrimă sărată.
Ea se prelinge pe obrazul rumen
Şi cade peste mîna-mi încordată.
Eu mă trezesc – ca dintr-o comă...
Cît sunt de prost... cît eşti de minunată!

Sergiuts