Join the new world

In lipsa unui Ministru al Culturii veritabil mi-am permis sa umplu eu spatiul lasat gol de plecarea lui Danaos !
In continuare astept propuneri pentru cel care va ocupa aceasta simbolica functie de ministru al culturii,functie ce nu are caracter politic fiind mai mult una de "maestru" profesor,instructor sen-sei ,numiti-l cum vreti..

Astazi avem IN MEMORIAM :
MIRCEA ELIADE

Mircea Eliade (n. 13 martie S.V. 28 februarie [1] 1907, Bucureşti - d. 22 aprilie 1986, Chicago), a fost un gânditor şi scriitor român. Filozof şi istoric al religiilor, Eliade a fost profesor la Universitatea din Chicago din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery din 1962, naturalizat cetăţean american în 1966, onorat cu titlul de Distinguished Service Professor. Autor a 30 de volume ştiinţifice, opere literare şi eseuri filozofice traduse în 18 limbi şi a circa 1200 de articole şi recenzii cu o tematică extrem de variată, foarte bine documentate. Opera completă a lui Mircea Eliade ar ocupa peste 80 de volume, fără a lua în calcul jurnalele sale intime şi manuscrisele inedite.

Mircea Eliade avea o serioasă formaţie filozofică încă din România. După o pubertate dificilă de intens studiu solitar, începând din 1925 adolescentul este aproape unanim recunoscut ca "şef al generaţiei" sale. Încă de la vârsta de 14 ani, începuse să scrie articole de entomologie, care trădează o surprinzătoare imaginaţie, ceva mai târziu, primele romane. Romanul Gaudeamus, terminat în 1928, partea a doua din Romanul adolescentului miop, cuprinde informaţii autobiografice interesante despre prima întâlnire cu viitorul lui profesor de logică şi metafizică, Nae Ionescu, care avea să aibă o influenţă decisivă asupra carierei sale. Recunoscând talentul şi cunoştinţele lui Mircea Eliade, Nae Ionescu i-a dat o slujbă în redacţia ziarului Cuvântul. Deşi părerile posterităţii sunt împărţite, Nae Ionescu a avut meritul de necontestat de a fi sprijinit tinere talente ca Eliade sau Mihail Sebastian.

Puţine opere din literatura universală tratează aceleaşi fapte în viziunea, inerent diferită şi chiar contradictorie, a doi scriitori care au fost, în acelaşi timp, protagoniştii lor. [12] Pentru români, romanul Maitreyi al lui Mircea Eliade a constituit generaţii de-a rândul o adevărată încântare. Demn de menţionat este faptul că prototipul personajului principal al cărţii a trăit cu adevărat, până în 1990, în ţara Vedelor şi a Upanişadelor. Era fiica lui Surendranath Dasgupta, un filosof indian, şi se numea Maitreyi Devi. Tânărul Mircea Eliade avea, când a cunoscut-o, 23 de ani, iar ea 16. Adolescenta scria versuri, apreciate de Rabindranath Tagore, şi avea să devină o cunoscută poetă indiană. Întâlnirea dintre Maitreyi Devi şi reputatul sanscritolog român Sergiu Al. George, la Calcutta, în 1972, a "declanşat" scrierea unei noi cărţi: Dragostea nu moare.

Tulburătoarea poveste de dragoste din anii '30 a primit astfel o replică magistrală de la însăşi eroina ei, Maitreyi (în carte, Amrita), după 42 de ani. Romanul-răspuns Dragostea nu moare / It Does Not Die, scris mai întâi în bengali, a fost tradus şi publicat în limba engleză în 1976. Ne cufundăm, în timpul lecturii, în peisajul şi în mentalitatea indiană, cu mirifica ei lume a miturilor, ritualurilor şi simbolurilor. Coloana vertebrală a cărţii de faţă este însă relatarea cu autenticitate şi cu geniu a celei mai mari minuni a lumii: înfiriparea sentimentului de dragoste, fericirea iubirii împărtăşite şi destrămarea ei.

Mircea şi Amrita (din Dragostea nu moare), ca şi Allan şi Maitreyi (din Maitreyi), pot sta alături de nemuritoarele cupluri Paul şi Virginia, Tristan şi Isolda, Romeo şi Julieta. Dragostea nu moare (1976), carte apărută până acum în limbile bengali, engleză, germană, spaniolă şi română, nu are încă notorietatea planetară a romanului "Maitreyi" (1933). Ea însă înaintează triumfal pe aceeaşi cale a consacrării universale.

Opere ştiinţifice

Yoga: Essai sur les origines de la mystique indienne (1936)
Cosmologie şi alchimie babiloniană (1937)
Comentarii la legenda meşterului Manole (1943)
Traité d'histoire des religions (1949)
Le Sacré et le Profane (1956)
Aspects du mythe (1963)
Le mythe de l'éternel retour (1969)
Le Chamanisme et les Techniques archaïques de l'extase (1974)

Opere literare

Maitreyi (1933)
Întoarcerea din rai (1934)
Huliganii (1935)
Domnişoara Christina (1936)
Nuntă în cer (193😎
Pe strada Mântuleasa (196😎
La ţigănci (1969)
Noapte de Sânziene (1971)
Bătrânul şi birocratul (1974)
Romanul adolescentului miop

Lucrările publicate în limba română

Romanul adolescentului miop, scris în 1927, publicat de Mircea Handoca abia în anul 1989, ediţie curentă, Humanitas, 2004
Gaudeamus, 1929 ediţie curentă, Humanitas, 2004
Isabel şi apele diavolului, 1929, ediţie curentă, Humanitas, 2003
Solilocvii, 1932
Maitreyi, 1933, roman indian
Oceanografie, 1934,
Întoarcerea din rai, 1934, ediţie curentă Humanitas, 2003
Lumina ce se stinge, 1934, ediţie curentă Humanitas, 2003
Alchimia asiatică, 1935 text integral în antologia Drumul spre centru, Univers, 1991
India, 1934, ediţie curentă Humanitas, 2003
Caietele maharajahului, 1934, ediţie curentă Humanitas, 2003
Huligani, 1935, ediţie curentă Humanitas, 2003
Şantier, Roman indirect, 1935, ediţie curentă Humanitas, 2003
Domnişoara Christina, 1936 ediţie curentă Humanitas, 2003
Cosmologie şi alchimie babiloniană, 1937 text integral în antologia Drumul spre centru, Univers, 1991
Şarpele, 1937
Fragmentarium, 1938
Nuntă în cer, 1938
Secretul doctorului Honigberger, 1940, ediţie curentă Humanitas, 2003
Nopţi la Serampore, 1940 ediţie curentă Humanitas, 2003
Mitul reintegrării, 1942
Salazar şi revoluţia în Portugalia, 1942
Jurnal portughez, scris în 1942, editat 2006
Insula lui Euthanasius, 1943, ediţie curentă Humanitas, 2003
Comentarii la Legenda Meşterului Manole, 1943 în antologia Drumul spre centru, Univers, 1991
Pe strada Mântuleasa, 1968, ediţie curentă Humanitas, 2004
Noaptea de Sânziene, 1971
În curte la Dionis, 1977, ediţie curentă Humanitas, 2004
Tinereţe fără tinereţe, Nouăsprezece trandafiri, 1980, ediţie curentă Humanitas, 2004

Lucrările publicate în limbi străine

Os Romenos, latinos do Oriente, 1943, Despre Români, latinii orientului, apare în limba portugheză
Yoga, 1936, apare simultan în limbile franceză şi română
Tehnici ale Yoga, 1948
Yoga. Nemurire şi libertate, 1954
Făurari şi alchimişti, 1956
Tratatul de istorie a religiilor, 1949, ed. a doua, 1966
Mitul eternei reîntoarceri, 1949
Şamanismul şi tehnicile extazului, 1951
Imagini şi simboluri, 1952
Naşteri şi renaşteri, 1958
Mefistofel şi androginul, 1962
De la Zalmoxis la Genghis Han, 1970
Mituri, vise, mistere, 1957
Istoria credinţelor şi ideilor religioase, 1976-1983
Briser le toit de la maison, 1986
The Quest ( titlul versiunii în limba franceză este La Nostalgie des Origines), 1969
Sacrul şi profanul(1956)

Opere memorialistice

Romanul adolescentului miop,scris în 1927, publicat de Mircea Handoca abia în anul 1989, ediţie curentă, Humanitas, 2004
Jurnal, două volume (versiunea în limba română a fost restabilită de Mircea Handoca pornind direct de la manuscris)
Memorii, două volume, 1991 (autobiografia sa)
Jurnal portughez şi alte scrieri, Humanitas, 2006
Încercarea labirintului, ed. I, Dacia, 2000, ed. a II-a, Humanitas, 2006



Multumim Mircea Eliade !

text preluat : http://ro.wikipedia.org/wiki/Mircea_Eliade

cu respect
Simon Santo