Femei goale, boobși și alte XXX-uri

Day 2,536, 05:31 • Published in Republic of Moldova Republic of Moldova • by MINISTERUL CULTURII MOLDOVA


În eRepublik au apărut deja zombilicii, bampirii și iele-lele-le motiv pentru care Ministerul Culturii refuză să sprijine această sărbătoare păgână prin concursuri de gen. Cu alte cuvinte nu vor fi premiate nici poveștile de groază (avem destule la fiecare logare în eRepublik), nici sperieturile sau sperietorile, nici sculpturile în bostani sau costumele de Halloween. Nu e necesar să postați nimic din ce-am amintit mai sus prin comentarii sau articole scrise de cei ce se trezesc din somnul cel de moarte și suflă peste praful adunat pe ziarele personale. De ce? Pentru că nu voi premia cu gold astfel de acțiuni până pe 5 noiembrie.

Ce să-i faci... omul disperat încearcă și psihologia inversă doar-doar va avea răspunsuri.

Eh, păi dacă nu avem monștri sau monstrocei cu ce v-aș putea delecta eu oare? Nu e post și nu e articol de succes care să nu conțină femei goale, boobși sau alte xxx-uri așa că ce mi-a fătat mie mintea? Hai dom'le să le dau cititorilor ce-și doresc ei cu adevărat. Sper doar ca adminii eRepublik să nu șteargă păcatele mele așa cum au mai făcut în trecut cu articolele ce prezentau opere de artă.

Sandro Botticelli - Nașterea lui Venus (circa 1484)

În perioada Renascentistă, Botticelli a pictat-o pe Venus, o zeiță a iubirii, reprezentată pentru prima dată în timpurile lui Praxiteles. Potrivit filosofului grec Planton, contemplarea frumuseții corporale poate duce mintea către adevarul divin. Zeița Venus a lui Botticelli nu este un obiect sexual. Ea este un magistru al iluminării spirituale. Frumusețea ei poate vindeca lumea.





Diego Velazquez - Venus la oglindă / Venus și Cupidon (1647-1651)

În pictura spaniolă a secolelor al XVII-lea și al XVII-lea nudurile de femeie erau o raritate. Inchiziția nu permitea o asemenea temă în pictură. Creația lui Velázquez amintește de nudurile lui Tiziano (de ex.: "Venus din Urbino"), dar artistul spaniol creează o viziune personală a acestei teme. Trupul zvelt, dar totodată uimitor modelat al zeiței este văzut din spate. Reflexia chipului ei în oglinda de argint este neclară. Avem impresia că Venus nu-și admiră propria frumusețe, ci mai degrabă urmărește pe cel care o privește.





Francisco Goya - Maja dezbrăcată (1797-1800)

Tabloul pictat de Francisco Goya între 1797 și 1800 are și o variantă în care femeia este îmbrăcată. De altfel, identitatea modelului nu e cunoscută însă se crede că e vorba despre o amantă a primului ministru spaniol Manuel de Godoy.

În 1815, pictorul a fost adus în fața unui tribunal pentru a dezvălui cine este beneficiarul nudului însă declarația lui s-a pierdut. În orice caz, Goya și-a pierdut titlul de pictor oficial al curții în urma acestui scandal. Chiar și așa, opera sa este printre primele care înfățișează corpul feminin cu păr pubian.





Titian - Venus din Urbino (1536-153😎

Titian a pictat-o pe Venus într-un decor tipic renascentist în 1538. Maestrul o dezbracă pe zeiță nu doar de haine ci și de toate atributele sale divine și o lasă în fața privitorului mai mult femeie decât divinitate, într-o ipostază vădit erotică și cu o privire provocatoare.






Gustav Klimt - Frau bei der Selbstbefriedigung (Masturbarea) (1916)

Pictorul simbolist a fost unul dintre reprezentanții de marcă ai Secesiunii vieneze. Opera sa este presărată de nuduri, în special feminine, și de regulă, au un mesaj profund. Niciuna dintre ele nu arată, însă, o ipostază atât de erotică și de naturală ca cea surprinsă în Frau bei der Selbstbefriedigung.






Katsushika Hokusai - Visul soției pescarului (1814)

Ilustrația este desprinsă dintr-o lucrare shunga, o formă de artă populară. Kinoe no Komatsu a fost publicată in 3 volume, începând din 1814. De altfel, este una dintre cele mai celebre ilustrații ale lui Hokusai.






Pablo Picasso - Nud, frunze verzi si bust (1932)

În acest tablou, pictat în stilul caracteristic, care l-a consacrat, Picasso își prezintă modelul ca un nor de roșeață și o constelație de linii curbe într-un decor modest. Aici, femeia este o parte a naturii redusă la statutul unui obiect într-o imagine statică, admirată de bărbatul care îi pictează formele.

Picasso își transpune sexualitatea sa în fiecare pictură nud. Această reprezentație a femeii, creată de Picasso în anii `30, când era încă tânăr, pare extrem de posesivă, dar și sinceră.





Edouard Manet - Olympia (1863)

Într-o epocă în care singurele nuduri "acceptate" erau nudurile de proveniență mitologică Manet încearcă să promoveze "Dejunul pe iarbă" și "Olympia" - ambele tablouri primind critici aspre și produc un scandal enorm. Comentariile răutăcioase legate de "Olympia" se rezumă la "femeie de harem cu burta galbenă". În această operă Manet dorește să-și arate mai expresiv stilul personal. Pictează o femeie concretă, din care vrea să creeze o Venus modernă, senzuală. Talentul pictorului este provocator, se oferă cu o forță care impune respect, de aceea nu este surprinzător că a șocat publicul.






Salvador Dali - Visul provocat de zborul unei albine în jurul unui fruct de rodie cu o secundă înainte de trezire (1944)

Dali susţinea că ideea renumitului tablou i-a apărut după ce a citit descrierea unui fenomen psihic, legat de vis, care a fost observat de Freud. Sigur, Dali a dat acestui fenomen o interpretare suprarealistă: Gala visează cum dintr-un fruct de rodie sare un peşte, din gură căruia iese un tigru, care dă drumul altui tigru, din care iese o baionetă care o atinge cu vârful său rece pe Gala, care, probabil, se va trezi peste o clipă din această cauză.






Jeane Auguste Dominique Ingres - La Grande Odalisque (1814)

La Grande Odalique este un nud provocator și nonșalant, oferit gratis unui sultan imaginar. Parfumul ei, venit din fantezia orientală, aruncă privitorului sentimentul decadent al plăcerii senzuale. Ingres transformă nudul Odalisque într-o pictură ireală ce înfățișează o femeie cu pielea ca de ceară, care este, în ciuda tuturor criticilor, o imagine mai naturală decât o fotografie.






Paul Gauguin - Doua femei din Tahiti (1899)

Înainte de a-și sfârși opera în Tahiti, Gauguin a schimbat ordinea picturală simbolistă pentru a se concentra pe frumusețea și virtuțile calme ale femeilor indigene. În această pictură s-a bazat pe forme modelate sculptural, gesturi și expresie a chipurilor pentru a însufleți sentimentele cu care a descris Eva tahitiana, "foarte subtilă, cunoscatoare în naivitatea ei". Aceste două personaje apar pentru prima oară în friza monumentală Faa Iheihe (Pastorala Tahitiană) din 1898 și în tabloul Rupe din 1899 pe care l-a pictat pentru Expoziția Universală din 1900.




Sursele articolului sunt:

Top 10 nuduri feminine in arta
Cele mai sexy 7 tablouri ale lumii: Nuditatea ca expresie artistica
Nuduri celebre din arta erotică

Wikipedia



Cu stimă,
Ministrul Culturii