„Istoria mea în eRepublik”

Day 3,343, 14:54 • Published in Malaysia Romania • by C I P R I A N
Ambient, gen. https://youtu.be/-2uU6OJV65w

Vă spuneam data trecută că atunci când am intrat în acest joc acum aproape 3 ani, aveam vise mărețe către culmile succesului din punct de vedere al rangului și funcției militare. Nici un joc nu mi-a aprins o asemenea dorință de implicare până acum în afară de eRepublik, sau mai corect a atmosferei care m-a întâmpinat aici. O perioadă bună din activitatea mea în primele luni s-a rezumat la a sta pe chat. Ce pușcă să fac... nu aveam tg full, nu aveam putere, nu aveam nimic. Căutam și eu să fiu atent la orice discuție și băgăreț fiind să caut să mă fac și „citit”, că aveam ținte înalte, cum să nu-mi fac eu cunoscută părerea? Și e vorba aici de luni de zile. Multe luni. Poate prea multe. Am avut noroc să primesc mult, foarte mult ajutor din partea colegilor de unitate la început așa că în vreo 2-3 luni aveam deja full TG și contract de -90%. Tot în perioada asta lumea deja făcea tranziția la o altă strategie de joc pentru diviziile inferioare... mai exact economisirea xp astfel încât să ajungi să aduni cât mai multă putere într-o divizie inferioară. Pe principiul ăsta am concluzionat alături de colegi aflați într-o situație mai mult sau mai puțin similară că cel mai bine să stau o perioadă bună pe 2click...

#unluckydecisions
Mă hrăneam cu gândul că va veni vremea în care voi avea suficientă putere încât să pot întoarce singur ziduri la D1, de preferat din FF, să dau milioane bune de damage, ceva fantezie toxică aparte ce aveam și eu.
Însă asta nu înseamna că nu puteam face ceva. M-am implicat puțin și în politica din eRomânia de la vremea aia, având vreo 5 mandate de congressman aici, vreo 2 sau 3 funcții în Monitorul Oficial, și una de vmod dacă-mi aduc corect aminte. Trăiască mandatul lui Stelistu din august 2014, mai bine nu era. Stăteam și eu liniștit.

Primele 8 luni pe erepublik am avut așa o voință de implicare, ceva incredibil. Nu știu ce dumnezeu, budha, alah, sau oricare din ceilalți peste 2000 de zei de pe planeta asta, a fost în capul meu la vremea aia sincer, dar ceva mă ținea acolo. Și cumva, prin luna 9 am avut o refulare de ardoare de implicare. În mod ciudat încă nu știam că exista SMR, și într-un moment de stupizenie maximă în preajma sărbătorilor de iarnă, am făcut o listă cu vreo 30-40 de persoane, comandanți sau jucători cu foarte mult damage dat pentru ro, și le-am scris un roman siropos cu o prezentare aferentă a propiei persoane (să demonstrez că nu sunt clonă, vorba aia), a unui plan de creare a unei echipe mixte (atunci taberele erau ceva mai evidente și nu doar 2) de guvernare, planuri pentru fiecare sector de activitate, etc. Ceva deosebit. O prostie. Decizia, nu planul. Adică retrospectiv privind, era destul de logic că după 7 ani de existență, nu aveam cum să fiu eu primul care propune asta. Și totuși pe moment nu mi se părea mie să se fi concretizat vreodată așa ceva. Mă rog, flacăra a fost stinsă repede de realitatea-i crudă, umedă și rece, partea bună din acest efort fiind că am aflat de SMR și demonstrând dorința de implicare am ajuns reprezentat oficial al BiA acolo. Băi, nu știu, fiind perfecționist nu prea mi-a plăcut niciodată să-mi asum responsabilități pentru că dacă nu ies așa cum ar trebui în mod ideal, e prăpăd. Dar perioada aia cât am stat pe SMR și am luat parte la un anumit tip de discuții, m-a satisfăcut maxim. Mereu îmi place să iau parte la procesele de decizie.

Un an de zile a fost destul de fun, chiar și în 2-click mode, încercând să fiu prezent (în sensul de implicat) pe cât posibil. Apogeul carierei mele în eRepublik a fost când, într-o discuție privată cu elbandido, am participat cu un procent mare, foarte mare, la strategia de câștigare a bonusurilor de resurse la primul reshuffle. Adică-lea am cam făcut planul de bătaie pe care l-am prezentat alături de elbandido întregului chat SMR. Singurul gust amar față de momentul ăsta e că nu am văzut o felicitare adresată cu nume propriu în nici o cuvântare pe subiect. Și în situația asta au mai fost și alții. S-a creat în mod greșit o personificare a momentului, dar nah, e doar istorie. Odată ce „m-am deschis” în fața voastră cu primul articol, mi se pare cumva în regulă să povestesc și viziunea mea pe subiectul ăsta. E doar un regret față de lipsa de recunoaștere de care o persoană în zodia fecioară are nevoie disperată. Până la urmă e cel mai important moment al meu în joc. Ce dacă îl recunosc doar eu?

După momentul ăsta lucrurile au fost simple. Long-story-short în câteva puncte: m-am mutat în Malaezia pentru a-mi ajuta unitatea militară să facă TO aici. Unii de pe aici nu au nici cea mai mică idee cât de folositoare pot fi coloniile în momente cheie. Am continuat să încerc să fiu prezent pe chaturi dar emoția scăzând treptat am devenit mai rece, mai indiferent, mai imun, adică troll în cele din urmă. Atunci când s-a putut am continuat să mă implic cu o idee, un sfat, sau o activitate concretă. Inclusiv la al doilea reshuffle al resurselor am propus din prima zi o anumită strategie, care a fost aplicată abia la final din păcate.
Iar pe partea militară... am cel mai neinspirat cont. Cât se putea face ceva la D1 nu aveam nici un fel de putere adunată, apoi am fost ocupat cu lucrarea de dizertație, a apărut IK, ulterior MP, cu alte cuvinte a fost rețeta de succes pentru insuccesul meu. Dacă aș fi reușit să anticipez poate cumva și aș fi avut ceva timp, probabil acum contul ăsta ar fi arătat mult mai bine, dar în condițiile date, decizii neinspirate și timing prost, așa a fost să fie. Primele medalii de BH, 9 la număr, le-am luat într-o singură zi într-o luptă „internă” în Malaezia, iar alte medalii au venit și ele la pachet ca răsplată pentru că am fost o clonă muncitoare pe plantație. Cât despre cele mai multe daune făcute într-o luptă pentru prima oară de mine... au fost aproape 200 milioane pentru eGeorgia încercând să o apărăm de turci pentru a o putea cuceri noi ulterior. M-a păcălit PMihai să alerg după un turc, a confundat cu termenul englezesc turkey probabil și cred că îi era poftă de kebab de curcan.
Apoi am luptat pentru eRo vs eHun în faimosul și recentul război câștigat de eRo. De data asta m-am simțit mai bine, deși cheltuiala a fost la fel de usturătoare.

În continuare sunt activ strict pentru a fi mândru de cum a evoluat eRomânia. Îmi place să numesc ce fac suport moral, deși în mare parte din timp spun lucruri „pe muchie” pentru a enerva inamicii eRomâniei pe care îi am în listă. Și cel mai probabil nu se va schimba nimic în asta, pentru că IK și MP rullz.

Ah, și urmează imediat să întru în D2.

Și mă mai gândeam să încep un proiect, așa cum mulți alții au făcut, de a încerca să obțin cs în toată țările din erepublik și să fac acolo o valoare aleasă la acel moment damage pentru fiecare.

Cam atât. Simplu și neatractiv. Mulțumesc