Join the new world

Într-o ţară în care învăţământul şcolar este gratuit, nu există familii care nu au plătit niciodată niciun ban la şcoală. Milioane de lei se colectează anual în instituţiile de învăţământ de la părinţi pentru „necesităţile" şcolii şi profesorilor.

Chiar dacă alocaţiile de la buget pentru învăţământ cresc în fiecare an, taxele neoficiale sunt percepute în continuare de la părinţi şi chiar se majorează an de an. Şcoala continuă să înghită sume impunătoare de bani, atât din bugetul statului, cât şi din cel al părinţilor.

Banul deschide orice uşă
Întâietatea la colectarea plăţilor de la părinţi o deţine capitala. Prima taxă neoficială este plătită de familie din start - la înscrierea copilului la şcoală sau grădiniţă. Aşa-numita taxă de intrare există în majoritatea instituţiilor. Ele sunt cuprinse între câteva sute de lei, până la câteva sute de euro. Sumele nu sunt contabilizate şi ajung în buzunarele managerilor şcolari.

Banii nu sunt totuşi singura cotizaţie pe care trebuie să o depună părinţii – de multe ori ei sunt puşi în situaţia să cumpere draperii, covoare sau chiar veselă.

În această vară Petruţ Coşcodan a mers pentru prima dată la grădiniţă. Evenimentul, aşteptat de întreaga familie, i-a costat pe părinţi în jur de 100 de dolari. Prima taxă, de 700 de lei, au achitat-o directoarei, deşi obţinuseră locul absolut legal, printr-o înscriere preventivă. „La noi e ieftin, în alte părţi e de câteva ori mai scump", i-a liniştit doamna. Cheltuielile nu s-au oprit aici. Peste câteva zile, după adunarea generală a părinţilor, cei doi soţi au mai scos din buzunar alţi 500 de lei pentru reparaţia grupei. „Deşi mai mulţi părinţi s-au revoltat tacit, nimeni nu a îndrăznit să întrebe cum vor fi gestionaţi banii", spune tatăl băiatului.

Taxele din liceele de stat – comparabile cu cele din universităţi
Costurile neoficiale ale educaţiei cresc odată cu creşterea copilului. În liceele considerate de prestigiu din capitală taxele informale pentru înscrierea în clasa I sunt comparabile cu cele de la unele facultăţi.

„Fiica mea a fost înscrisă la un liceu. Imediat după ce a trecut cu succes de testare, am fost „prinşi" pe coridor de doi membri ai asociaţiei de părinţi, care ne-au spus că trebuie să achităm în fondul instituţiei trei mii de lei. Ulterior am aflat că mai „datorăm" alţi 2000 de lei pentru plata anuală în fondul asociaţiei de părinţi. În total, am scos din buzunar 5000 de lei. Şi asta în afară de rechizite şi hăinuţe", ne-a mărturisit un părinte din Chişinău, care, de teamă să nu-i fie persecutat copilul la şcoală, a dorit să-şi păstreze anonimatul.

Studiile la liceu devin un lux
Un simplu calcul demonstrează că dacă într-un liceu, în care taxa „de intrare" plus cea anuală este de 5000 de lei, au fost admişi 100 de elevi, administraţia s-a pricopsit cu 500 000 de lei. Ţinând cont că în instituţia respectivă învaţă sute de elevi, constatăm că profiturile liceului sunt de ordinul sutelor de mii de lei. Cel mai grav este că, de multe ori, părinţii habar nu au cum sunt cheltuiţi banii.

„Gestionarea mijloacelor colectate prin intermediul asociaţiilor de părinţi ar trebui să fie cât mai transparentă, astfel ca fiecare părinte să ştie cum sunt cheltuiţi banii. Preşedinţii asociaţiilor ar trebui să organizeze periodic adunări generale ale tuturor membrilor asociaţiei, în cadrul cărora să prezinte detaliat devizul de cheltuieli. Informaţii despre activitatea asociaţiei ar trebui să se regăsească şi pe panourile informative din cadrul instituţiilor de învăţământ", susţine Iana Spinei, expert în cadrul Organizaţiei „Transparency International" Moldova.

Teoretic – benevol, de facto – obligatoriu
Primele asociaţii obşteşti în şcoli, care se ocupă de colectarea banilor de la părinţi, au început să se constituie încă în anul 2001, când acest lucru a fost permis printr-o hotărâre a Ministerului Învăţământului de atunci. Conform statutului, asociaţiile trebuie să activeze doar pe principii benevole. În realitate toţi părinţii sunt practic impuşi să plătească, chiar şi cei care nu-şi pot permite acest lux. Astfel, de multe ori apar tensiuni între părinţi, iar copiii din familiile cu venituri mici sunt discriminaţi.

Un copil a fost trimis acasă să aducă bani
Un adevărat coşmar a avut de suportat un copil din r-nul Făleşti, ai cărui părinţi nu erau în stare să achite fondul clasei. Timp de două săptămâni, copilul nu era primit în clasă, învăţătoarea trimiţându-l de fiecare dată acasă ca să aducă banii. Cazul a fost soluţionat numai după ce au intervenit instituţiile de profil. În alt caz, toţi elevii din clasă au fost impuşi să aducă câte doi lei pentru a plăti contribuţia unui elev sărac-lipit pământului, familia căruia nu avea bani nici de pâine, cu atât mai puţin pentru fondul clasei.

Nici familiile cu mulţi copii nu sunt „iertate" de taxă. La începutul anului de învăţământ 2009-2010, o familie din satul Taraclia, raionul Căuşeni, cu 8 copii, dintre care 5 merg la şcoală şi 3 la grădiniţă, a ajuns în conflict cu direcţia liceului din sat din cauză că a fost obligată, la fel ca în anii precedenţi, să achite taxa anuală pentru "fondul şcolii". Familia Halikov a încercat să obţină scutirea de la plata taxei neoficiale, însă direcţia şcolii a refuzat. „Pentru un copil trebuia să plătim 145 de lei în fondul şcolii, plus manualele, spune mama copiilor, Viorica Halicov. Ne-am plâns la Centrul de Drept din Căuşeni şi aşa ne-au lăsat în pace, dar am avut foarte mari probleme. Ei au spus că nu trebuia să ne ducem să ne jeluim, dar altă ieşire nu aveam. Până acum nu am avut probleme pentru că plăteam, împrumutam şi plăteam, da acum soţul e şomer şi eu tot, stăm la evidenţă la bursa muncii. Dar numai pentru uniforme, că sunt uniforme în liceu, am dat 7 mii de lei. Şi pe rechizite încă 800 de lei, la toţi cinci copiii. Şi încă mai plăteşte şi fondul! De unde atâta, nu mai poţi, vine iarna, trebuie să-i hrănim şi să-i îmbrăcăm". După ce în acest caz a intervenit Centrul de Drept de la Căuşeni, sesizând Direcţia raională de învăţământ, familia Halikov a fost scutită de plata taxelor în fondul şcolii, a obţinut o reducere de 30 la sută la închirierea manualelor şi a mai primit şi un ajutor în bani de la direcţia asistenţă socială. Asemenea cazuri, în care părinţii îndrăznesc să se opună colectării banilor, sunt totuşi foarte rare. De regulă, cei mai mulţi se conformează cerinţelor şi achită, de teamă să nu le fie discriminaţi copiii.

„Situaţii în care copiii sunt implicaţi în colectarea banilor se întâlnesc în multe şcoli din republică. Odată cu începerea noului an de studii la Centrul pentru Drepturile Omului ajung zilnic zeci de apeluri de la părinţii care nu sunt de acord cu colectările ilicite de bani", susţine Tamara Plămădeală, avocatul parlamentar al copilului.

Doar asociaţiile înregistrate sunt controlate de stat
Doar o parte din asociaţiile care există în instituţiile preuniversitare sunt înregistrate oficial. Aceste structuri dispun de conturi bancare, în care sunt colectaţi banii donaţi de părinţi. Activitatea acestora este controlată de Inspectoratul Fiscal şi Comisia de Control şi Revizie.

Chiar dacă în anumite instituţii nu există asociaţii înregistrate, fenomenul plăţilor oficiale există pretutindeni. Fie că este vorba de donaţii care se fac de două ori pe an – de ziua profesorului şi de 8 martie sau de plăţi lunare achitate de părinţi.

Acolo unde asociaţiile sunt în afara legii, nici administraţiile instituţiilor şi nici părinţii nu se grăbesc să le înregistreze. Asta deoarece, spun părinţii, banii ar fi impozitaţi de două ori – prima dată la plata salariilor şi a doua – la depunerea acestora pe contul asociaţiei.

Părinţii finanţează învăţământul mai mult decât statul
Un studiu realizat acum trei ani de către Institutul de Politici Publice demonstrează că alocaţiile pe care părinţii le acordă şcolii ating mărimea bugetului de stat pentru învăţământ. Astfel, părinţii din Moldova cheltuiesc anual pentru educarea copiilor lor 1 mlrd 687 mln lei. Dintre aceştea – 25 mln lei sunt cheltuiţi pentru lecţii suplimentare, 25 mln lei – pentru cadouri profesorilor, 3,7 mln lei - pentru o notă mai bună şi 146 mln lei – pentru reparaţia şcolilor.

Avocatul parlamentar Tamara Plămădeală susţine că statul nu este interesat în punerea la respect a celor care se fac vinovaţi de colectările ilicite de bani de la părinţi.

„Ministerului Educaţiei îi convine situaţia în care familiile îşi asumă nişte cheltuieli care, în mod normal, ar trebui suportate de către bugetul de stat", susţine avocatul parlamentar Tamara Plămădeală.

Pe ce se duc banii părinţilor?
Solicitaţi de reporterul Centrului de Investigaţii Jurnalistice, mai mulţi părinţi au spus că banii alocaţi de părinţi se cheltuie în principal pentru:

1. reparaţia edificiilor şi sălilor de clasă, sălilor de sport, cantinelor;

2. suplimentarea salariilor profesorilor şi angajaţilor grădiniţelor;

3. plata orelor suplimentare pentru corectarea unor note mici, uneori acordate cu intenţie;

4. cadouri pentru zilele de naştere, 8 martie, ziua profesorului, revelion, Paşte şi alte sărbători;

5. fotografii făcute centralizat şi apoi distribuite elevilor la preţuri exagerate;

6. organizarea de excursii din care profesorii au un comision;

7. CD-uri de la diferite concerte cu toată clasa, vândute la preţuri foarte mari.

Chiar dacă gestionează după bunul plac milioane de lei, activitatea asociaţiilor de părinţi din instituţiile de învăţământ nu se află în topul preocupărilor organelor de drept. În primele şase luni ale anului curent Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) a pornti 26 de cauze pe infracţiuni legate de corupţie în învăţământ. Nici una nu se referă la activitatea asociaţiilor de părinţi. Majoritatea dosarelor au fost intentate de CCCEC pe cazuri de reţinere în flagrant a persoanelor cu funcţii de răspundere care au estorcat şi primit sume de bani. Alte cauze au fost deschise pe cazuri de folosire a documentelor oficiale false şi delapidarea averii străine. „În majoritatea cazurilor, dosarele au fost intentate conducătorilor instituţiilor de învăţământ care abuzează de statutul pe care îl deţin", susţin surse din cadrul CCCEC.

Părinţii şi copiii care consideră că li se solicită ilegal plăţi în instituţiile de învăţământ, pot apela:

- la ajutorul avocatului copilului, tel. 0800 11116;

- la Ministerul Educaţiei, tel. 23 33 48

- la linia fierbinte a Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei, tel. 25 72 57.

Natalia Porubin, Viorica Zaharia, Centrul de Investigatii Jurnalistice
Investigaţia a fost realizată în cadrul Campaniei „Jurnaliştii pentru drepturile omului", sustinută de Ambasada SUA în Moldova.